Etichetă: vindecare

Ce slăbește sistemul imunitar?

Sistemul imunitar poate fi, fără îndoială, slăbit din cauza unei diete sărace. Spre exemplu, deficiențele de proteine, zinc sau vitamina D pot duce la o capacitate de apărare a organismului mult scăzută. Dar dovezile că mici compuși organici de origine vegetală (precum uleiurile esențiale) pot fortifica în mod specific un sistem imunitar care funcționează normal sunt foarte puține. Studiile care există sunt in vitro, context în care cantitățile folosite sunt extrem de mari și depășesc cu mult biodisponibilitatea și gradul de toleranță care ar putea fi obținute în studiile pe oameni (in vivo). Totuși, uleiurile esențiale reușesc, ca prin magie, să susțină mecanismele de auto-vindecare ale organismului. Înainte să aprofundăm acest subiect, vizionează acest video pentru a înțelege cum funcționează sistemul imunitar.

Cum reușesc uleiurile esențiale să susțină mecanismele de auto-vindecare ale organismului?

Uleiurile esențiale au asupra organismului două tipuri de efecte: farmacologice și psihologice. Efectele farmacologice sunt cele care depind de substanță în sine și, teoretic, sunt aceleași pentru toată lumea. Sunt efectele antibacteriene, antiinflamatorii, antifungice, antiseptice, etc. – cele mediate de corp. Cele psihologice, în schimb, depind de percepția noastră asupra substanței și a aromei acesteia. Sunt mediate, așadar, de minte. Cele două tipuri de efecte interacționează, iar asta face ca aromaterapia să fie atât de specială.

Efectele farmacologice ale uleiurilor esențiale

Din punct de vedere al acțiunii farmacologice, uleiurile esențiale acționează exact ca orice altă substanță chimică naturală sau sintetică și nu există diferențe între uleiurile esențiale și medicamentele de sinteză. Toate activează sau dezactivează un proces care se întâmplă în corp, dar nu înlătură cauza dezechilibrului. Acționează pe simptom, astfel, corpul primește o mână de ajutor în auto-vindecare. Este susținut, deci, în vindecare, dar nu medicamentul sau uleiul esențial îl vindecă. Pentru că, din păcate, nu există medicament (natural sau sintetic) care să ofere corpului vreun mecanism de auto-vindecare pe care acesta nu îl are deja. Ele doar ajută corpul să își echilibreze mecanismele deja existente.

Uleiurile esențiale sunt mult mai blânde în acțiune decât medicamentele alopate, astfel că organismul depune mai mult efort în a se vindeca. Ceea ce este de dorit, însă nu întotdeauna corpul are resursele necesare să se refacă cu ajutor minim. Dacă ești la început de drum cu aromaterapia, după tratamente nenumărate cu medicamente alopate, corpul nu este antrenat suficient să facă față bolilor doar cu uleiuri esențiale. Ele tot te vor susține, însă, chiar și combinate cu medicamentele alopate, iar recuperarea va deveni tot mai rapidă pe măsură ce le folosești.

Care sunt diferențele dintre medicamentele alopate și uleiurile esențiale?

Există diferențe între medicamentele alopate și uleiurile esențiale, chiar dacă acestea acționează la fel din punct de vedere farmacologic. Substanțele chimice de sinteză (medicamentele alopate) au doar efecte farmacologice, pe când uleiurile esențiale (substanțe chimice naturale) au efecte atât farmacologice, cât și psihologice. Medicamentele alopate conțin doze mari dintr-o singură substanța activă, iar asta le face să fie eficiente într-un timp scurt. E adevărat, vin și cu efecte secundare pe care aromaterapia nu le are datorită faptului că un ulei esențial conține o sinergie de compuși mai blânzi, nu doar o singură substanță puternică. O substanță activă într-o cantitate mare poate să acționeze mai rapid. Spre deosebire de mai multe substanțe active care lucrează împreună pentru un efect mai blând, dar benefic pe termen lung și cu efecte secundare minime.

Iată cum aromaterapia ajunge să fie complementară medicinii alopate. Medicina alopată este absolut necesară în cazurile acute în care corpul nu are resursele necesare să se vindece doar cu remedii blânde. Aromaterapia intră în scenă ori preventiv – caz în care rar se ajunge la cazuri grave, ori concomitent – mai ales pentru efectele asupra sistemului nervos, ori ulterior medicinii alopate pentru susținerea corpului și minții în refacere. Ea ajută la echilibrare și la relaxarea sistemului nervos, stare care, după cum vom vedea mai jos, este absolut necesară pentru ca organismul să se vindece. Cele două tipuri de terapii nu se exclud niciodată.

Uleiurile esențiale sunt, totuși, speciale, iar ceea ce le face să fie speciale este felul în care cele două tipuri de efecte interacționează. Singurele produse obținute din plante care au efecte atât farmacologice, cât și psihologice sunt uleiurile esențiale. Sunt singurele care pot fi mirosite, fiind volatile. Simțul mirosului oferă calea cea mai rapidă către creier. Mirosurile ne infuențează starea și comportamentul, mai ales la nivel subconștient.

Efectele psihologice ale uleiurilor esențiale

Corpul nostru este echipat cu mecanisme de auto-vindecare, iar acestea funcționează corect doar atunci când sistemul nervos este într-o stare de relaxare. Dacă am avea mereu sistemul nervos în stare de relaxare, însă, nu am avea cum să simțim pericolul, deci nu am supraviețui. Astfel, este echipat și cu un mecanism de supraviețuire adaptativ, numit răspuns la stres, cunoscut și ca “luptă sau fugi”. Acest răspuns la stres apare atunci când corpul se confruntă cu diverși agenți patogeni și când creierul percepe un pericol. Creierul transmite corpului prin hormoni (precum cortizol și adrenalină) și neurotransmițători semnalul că trebuie să se apere.

Vestea proastă este că atunci când mintea este invadată de gânduri negative, anxietate, frică, pesimism, atunci când ne simțim singuri și deconectați sau trăim în stres și tensiune, mintea noastră percepe pericol și apare raspunsul la stres. Când aceste gânduri, emoții și situații stresante fac parte din viața noastră uzuală, sănătatea începe să fie amenințată. Hormonii stresului precum cortizolul și adrenalina predispun organismul la dezechilibre în timp, astfel, orice boală apare mai ușor și avansează mai rapid într-un corp care este mereu în stare de stres, prea ocupat să se apere ca să se poată vindeca.

Vestea bună este că există modalități prin care ne putem controla mintea în așa fel încât să putem atinge starea de relaxare a sistemului nervos. Iată de ce aromaterapia, meditația, vizualizarea, gândirea pozitivă, masajul, conectarea cu ceilalți, sentimentele de recunoștință, dragoste, acceptare, înțelegere sunt atât de prețioase!

Cum interacționează cele două tipuri de efecte?

Cele două tipuri de efecte pe care uleiurile esențiale le au asupra noastră, farmacologice și psihologice, interacționează. Efectele farmacologice au legătură cu substanța, efectele psihologice au legătură cu percepția noastră asupra substanței și aromei. Spre exemplu, ne întrebăm cum este posibil ca uleiul esențial de lavandă să fie calmant pentru unii dintre noi și extrem de iritant pentru alții (multe persoane raportează agitație). Iar asta se întâmplă în condițiile în care numeroase studii demonstrează efectul calmant și sedativ al uleiului esențial de lavandă.

Farmacologic, compușii chimici naturali din uleiul esențial (în speță linalolul și acetatul de linalil pe lângă alții) intră în corp și se creează o legătură între ei și niște receptori specifici ai căror acțiune ori o inhibă, ori o accelerează. Astfel, efectul farmacologic este același, indiferent de organism. El este dependent strict de substanță și de concentrația acesteia, respectiv de cantitatea de linalol și acetat de linalil din uleiul de lavandă.

Psihologic, însă, lucrurile se complică. Percepția asupra substanței și a aromei substanței influențează profund efectul farmacologic. Nu îl face să dispară, însă poate transforma radical felul în care corpul îl resimte.

Care sunt mecanismele psihologice prin care ne influențează percepția unei arome?

Există câteva mecanisme psihologice diferite prin care percepția unei arome ne influențează starea de spirit, cogniția, fiziologia și comportamentul. În primul rând, contează valența hedonică pe care o atribuim aromei respective. Studiile demonstrează faptul că felul în care percepem aroma, pozitiv sau negativ, are un efect imediat asupra starii de spirit, poate să ne stimuleze din punct de vedere fiziologic și ne poate influența comportamentul. O aromă neplăcută reduce toleranța la frustrare, pe când una plăcută reduce stresul, stimulează interacțiunea socială și crește eficiența în muncă (Baron 1990, 1997, Baron și Bronfen 1994, Knasko 1992, Rotton 1983, Weber și Heuberger 2008).

Un alt mecanism important este cel prin care sunt evocate amintiri pornind de la un miros. În acest context aroma este triggerul care “amintește” evenimente sau asocieri cu evenimente făcute la nivel conștient sau subconștient. Astfel, ne afectează comportamentul atât la nivel canștient, cât și la nivel subconștient (Herz, 2016).

Revenind la exemplul cu uleiul de lavandă, în cazul în care, la un moment dat am asociat la nivel subconștient aroma uleiului esențial de lavandă cu un eveniment neplacut care m-a facut să simt frică, anxietate, agitație, care poate mi-a indus exact starea aceea de “luptă sau fugi”, efectul lui farmacologic nu mai are nicio relevanță. Uleiul esențial de lavandă mă va face să mă simt agitată, indiferent câte studii îîi demonstrează efectul sedativ. Exact după același principiu, dacă, la nivel subconștient, asociez aroma scorțișoarei cu momentele de conectare din perioada în care eram bebeluș, această aromă îmi va oferi confort.

Cel de-al treilea mecanism are legătură cu așteptarile unor efecte anterior sugerate. Mai exact, efectul placebo, un efect despre care s-a demoinstrat că are legătură tocmai cu acea stare de relaxare a sistemului nervos care face ca mecanismele de auto-vindecare să între în scenă. În clipa în care știi că ți se dă un remediu eficient care te va ajuta să te vindeci, sistemul tău nervos se relaxează, iar corpul începe să se auto-vindece. În acest context, placebo funcționează astfel: efectele unei arome sunt puternic influențate de credințele anterioare legate de respectivul miros. Astfel, dacă ești convins că miroși o banană coaptă, compusul chimic responsabil de aroma bananei va fi perceput ca fiind unul plăcut. Același compus, aceeași aromă va fi percepută, însă ca fiind mult mai puțin plăcută atunci când știi că miroși diluant de vopsea (Djordjevic et al. 2008).

Ceva similar se întâmplă atunci când miroși un ulei despre care crezi că îți va crește performanța cognitivă (Moss et al. 2006) sau unul despre care crezi că îți va face rău (Dalton 1999). Aceste lucruri chiar se pot întâmpla, însă meritul este al tău pentru felul în care ai reușit să îți păcălești mintea.

În cazul exemplului cu uleiul de lavandă, așteptarea generală este ca acest ulei să aibă un efect calmant, așteptare susținută de efectul farmacologic demostrat prin studii științifice. Dacă responsabil ar fi doar efectul farmacologic, ar fi de așteptat ca efectul lui sedativ să fie cu atât mai puternic cu cât doza este mai mare. Acest lucru nu se întâmplă, însă. O doză mică, chiar una subtilă de multe ori (care este insuficientă pentru ca efectele farmacologice să apară), este suficientă pentru ca uleiul de lavandă să liniștească și să calmeze.

Pentru ce sunt uleiurile esențiale cu adevărat valoroase?

Dacă atunci când vorbim despre efectele asupra corpului fizic, uleiurile esențiale nu sunt mai speciale decât alte remedii naturale, când vorbim de efectele psihologice, ele devin foarte valoroase. Fiecare ulei esențial are anumite efecte asupra minții noastre, unele le coștientizăm, altele nu. Ele sunt de foarte mare folos organismului, atât in caz de boală, folosite singure sau în completarea tratamentului alopat, cât și folosite preventiv, pentru o stare de bine. În caz de boală, chiar și când este urmat un tratament alopat, corpul se va reface mult mai repede fiind într-o stare de relaxare a sistemului nervos, stare la care se poate ajunge cu ușurință cu ajutorul aromaterapiei.

La fel de utile sunt uleiurile esențiale și atunci când suntem sănătoși deoarece ne pot îmbunătăți considerabil starea de spirit. Astfel, mintea noastră își antrenează capacitatea de a gândi pozitiv, iar corpul, nefiind inundat de hormonii stresului, ci dimpotrivă, de către cei responsabili de starea de bine precum serotonina și dopamina, este liber să facă ceea ce știe el în mod natural să facă – să se vindece și să-și păstreze echilibrul.

Un sistem imunitar sănătos nu este suficient pentru o viață echilibrată. Avem nevoie de o minte sănătoasă, de o atitudine pozitivă și de conectare cu cei din jur.

Cu mare drag de voi,
Ada,

Aromaterapeut și psiholog.

Resurse

• Anastasiou, C., & Buchbauer, G. (2017). Essential Oils as Immunomodulators: Some Examples. Open Chemistry.
• Baron, R. A. (1990). Environmentally Induced Positive Affect: Its Impact on Self‐Efficacy, Task Performance, Negotiation, and Conflict. Journal of Applied Social Psychology.
• Baron, R. A. (1997). The sweet smell of… helping: Effects of pleasant ambient fragrance on prosocial behavior in shopping malls. Personality and Social Psychology Bulletin.
• Baron, R. A., & Bronfen, M. I. (1994). A Whiff of Reality: Empirical Evidence Concerning the Effects of Pleasant Fragrances on Work‐Related Behavior. Journal of Applied Social Psychology.
• Beauregard, M. (2007). Mind does really matter: Evidence from neuroimaging studies of emotional self-regulation, psychotherapy, and placebo effect. Progress in neurobiology.
• Davis, P. (1991). Subtle aromatherapy.
• Djordjevic, J., Lundstrom, J. N., Clément, F., Boyle, J. A., Pouliot, S., & Jones-Gotman, M. (2008). A rose by any other name: would it smell as sweet? Journal of neurophysiology.
• Firn, R. D., & Jones, C. G. (2003). Natural products – a simple model to explain chemical diversity. Natural product reports.
• Gertsch, J. (2011). Botanical drugs, synergy, and network pharmacology: forth and back to intelligent mixtures. Planta Medica-Natural Products and Medicinal Plant Research.
• Gertsch, J., Viveros-Paredes, J. M., & Taylor, P. (2011). Plant immunostimulants – Scientific paradigm or myth? Journal of ethnopharmacology.
• Herz, R. S. (2009). Aromatherapy facts and fictions: a scientific analysis of olfactory effects on mood, physiology and behavior. International Journal of Neuroscience.
• Herz, R. (2016). The role of odor-evoked memory in psychological and physiological health. Brain sciences.
• Jellinek, J. S. (1997). Psychodynamic odor effects and their mechanisms. Cosmetics & Toiletries.
• Knasko, S. C. (1992). Ambient odor’s effect on creativity, mood, and perceived health. Chemical Senses.
• Moss, M., Howarth, R., Wilkinson, L., & Wesnes, K. (2006). Expectancy and the aroma of Roman chamomile influence mood and cognition in healthy volunteers. International Journal of Aromatherapy.
• Pert, C. B. (1999). Molecules of Emoptions. Why You Feel the Way You Feel.
• Price, S., Price, L. (2012). Aromatheraqpy for Health Professionals.
• Rankin, L. (2013). Mind Over Medicine. Scientific Proof That You Can Heal Yourself.
• Rotton, J. (1983). Affective and cognitive consequences of malodorous pollution. Basic and applied social psychology.
• Schnaubelt, K. (1995). Advanced aromatherapy. The Science of Essential oil Therapy.
• Schnaubelt, K. (2011). The Healing Intelligence of Essential Oils. The Science of Advanced Aromatherapy.
• Seubert, J., Regenbogen, C., Habel, U., & Lundström, J. N. (2017). Behavioral and neural determinants of odor valence perception.
• Weber, S. T., & Heuberger, E. (2008). The impact of natural odors on affective states in humans. Chemical senses.