Posts

Cele mai controversate subiecte în aromaterapie. Partea a doua.

În prima parte a acestui articol am vorbit despre subiecte foarte controversate în lumea aromaterapiei, precum felul în care sunt vândute uleiurile esențiale, ingestia acestora, aplicarea lor pe piele în formă nediluată, siguranța copiilor, a femeilor însărcinate și a celor aflați sub supraveghere medicală. Continuarea este despre “gradul terapeutic”, exagerarea proprietăților uleiurilor esențiale și câteva concluzii personale.

Mirajul „gradului terapeutic”

Foarte des auzim despre uleiuri esențiale cu grad terapeutic sau uleiuri certificate cu grad terapeutic. Consultanții foarte îndrăgostiți de uleiurile pe care le vând sunt convinși că ale lor sunt cele mai bune deoarece sunt certificate cu grad terapeutic.

Ce spun aromaterapeutii?

Oricât de tranșant și dur ar suna, termenul de „grad terapeutic” nu există. Pentru ca acest termen să aibă valoare, ar trebui să existe o organizație abilitată să confere grade terapeutice, să clasifice uleiurile, etc. Dar această organizație nu există. Așadar, „gradul terapeutic” este marketing pur. Cu sigurantă este mult mai tentant să cumpărăm uleiuri esențiale „certificate (de către cine?) cu grad terapeutic” decât uleiuri esențiale pure pe care să le folosim în scop terapeutic. Lucrurile sunt simple: nu există uleiuri esențiale cu grad terapeutic și nu există standarde de calitate și de clasificare în aromaterapie. Mai multe aici.

Este mult mai tentant să cumpărăm uleiuri esențiale „certificate (de către cine?) cu grad terapeutic” decât uleiuri esențiale pure pe care să le folosim în scop terapeutic.

Lucrurile sunt clare, însă: nu există uleiuri esențiale cu grad terapeutic și nu există standarde de calitate și de clasificare în aromaterapie.

Există oare un ulei pentru orice?

Google oferă în câteva secunde uleiul esențial potrivit pentru orice afecțiune. Companiile MLM nu au nevoie să investească în reclamă, nu trebuie să facă afirmații pe care să și le asume și pentru care să poată fi trași la răspundere. Consultanții sunt cei care fac asta (trebuie recunoscut faptul că aceste companii au o strategie absolut genială prin care își motivează consultanții) și astfel, lumea virtuală a ajuns să fie plină de informații care transmit un singur lucru: există un ulei pentru orice!

Ce spun aromaterapeutii?

Ideea de la care a pornit această afirmație este una cu care toată lumea este de acord: aromaterapia are capacitatea de a reechilibra organismul și astfel, efectele îi sunt pe toate planurile. Însă, de la această idee și până la cea de mai sus, calea este lungă. Poți oferi suport imunitar și emoțional cu ajutorul aromaterapiei în orice afecțiune, dar nu poți spune că orice se poate rezolva cu uleiuri esențiale.

Acest lucru este deranjant pentru aromaterapeuti deoarece este o afirmație nerealistă care va pune pe gânduri orice om care gândește rațional, crescandu-i scepticismul sau făcându-l să aibă așteptări nerealiste.

O mare problemă o reprezintă interpretările eronate (în mod voit sau nu) ale unor studii. Veți auzi, cu siguranță că uleiul esențial de Tămâie face minuni împotriva cancerului. Veți citi articole, veți fi trimiși către studii care demonstrează potențialul extraordinar al acestui ulei (care este, de altfel, absolut minunat :) ).

Tămâia- rășină obținută din diferite specii de copaci din familia Boswellia- conține compuși chimici numiți acizi boswellici. Acești compuși sunt considerați de către cercetători ca având potențial promițător în tratarea diferitelor tipuri de cancer.

Problema este că uleiul esențial de Tămâie (lichidul obținut prin distilarea rășinii de Tămâie) nu conține deloc acid boswellic. Explicația este simplă: moleculele de acid boswellic sunt pur și simplu prea mari și grele pentru a putea fi extrase cu ajutorul distilării. Acidul boswellic se găsește în proporție de cel puțin 65% în extracte, nu în uleiurile esențiale.

Exemplul de mai sus este un caz clasic de manipulare neintenționată. Consultanții se lasă vrăjiți de niște studii pe care nu știu să le interpreteze și răspândesc vestea că uleiul lor de Tămâie tratează cancerul. Iar asta, pentru aromaterapeuti este extrem de trist!

Conform lui Tisserand, lucrurile pot deveni chiar periculoase, deoarece uleiurile esentiale au proprietatea de a ne proteja celulele și exact asta vor face și cu celulele canceroase. Oare câți dintre consultanți spun clienților să nu folosească uleiuri esențiale înainte, în timpul și după chimioterapie? Din păcate nu o spun pentru că nu au de unde să știe aceste lucruri.

Concluzii

Sper ca această analiză să vă ajute să faceți alegeri corecte. Uleiurile companiilor de tip MLM sunt, cu siguranță, pure și bune, precum multe alte uleiuri de pe piață. Dezavantajul lor este prețul mult mai mare decât cel corect. Pentru cei care vor să înregistreze venituri din asta, cei cărora le plac sistemele de acest fel și li se potrivesc, este afacerea ideală. Singura condiție care trebuie să existe este încrederea în companie, lucru care mie mi-a lipsit.

Acum sunt în tabăra aromaterapeutilor, însă multă vreme am fost și eu consultant și știu sigur că și în doTERRA și în Young Living există și consultanți conștienți, care acordă atenție părții de siguranță, care nu fac recomandări periculoase, care nu vând cu orice preț. Dacă vrei să folosești produsele celor două companii, te rog caută un astfel de consultant! Există, îți promit! Verifică orice informație primești, citește și educă-te! Nu lăsa consultantul să fie responsabil pentru alegerile tale!

Am fost foarte tentată să spun că toți consultanții sunt inconștienți și fac recomandări periculoase. Știam și atunci, știu și acum că au cele mai bune intenții, chiar și cei care îți vor spune să aplici un blend precum Breathe pe pieptul copilului tău de un an. Habar nu au că pot face rău. Singura lor greșeală este că au încredere maximă în compania lor și nu pot fi acuzați pentru asta. Având în vedere faptul că dorința mea cea mai mare este ca uleiurile esențiale să ajungă la oameni educați și conștienți, am ajuns la concluzia că îmi doresc să creez punți de comunicare între noi și ei, cu blândețe și fără critici.

Așadar, dacă ești consultant, te rog să fii unul corect, responsabil, educă-te din mai multe surse, nu doar din cele care îți sunt puse la dispoziție, verifică informațiile primite și nu uita că sunt oameni care au încredere în ceea ce le recomanzi!

Daca esti consumator de uleiuri esențiale vândute prin consultanți, te rog caută-l pe acela care nu te va lăsa sa bei ulei esențial in apă, care nu îți va face protocoale pentru ingestie și care va avea reguli speciale pentru copii. Fii un consumator educat și responsabil!

Ada

Resurse si link’uri utile

/by

Cele mai controversate subiecte în aromaterapie. Prima parte.

Uleiurile esențiale au stârnit de-a lungul timpului extrem de multe controverse. În toate țările în care aromaterapia este intens utilizată de zeci de ani, iar aromaterapeutii certificați sunt ușor de găsit, folosirea uleiurilor esențiale este disputată între două tabere: aromaterapeutii și școlile de aromaterapie și companiile de tip Multi Level Marketing care comercializează uleiuri esențiale. Am încercat să identific motivele acestor controverse având în vedere că m-am aflat în ambele tabere.

Dacă ești familiar cu cele două categorii și disputele dintre ele am speranța că acest articol va face lumină. Dacă aromaterapia este un subiect cu totul nou pentru tine și ești interesat să încerci uleiurile esențiale, privește acest articol ca pe o unealtă care să te ajute să iei decizii în cunoștință de cauză în viitor.

Care sunt cele mai disputate subiecte și ce spune fiecare tabără despre ele?

Felul în care sunt vândute uleiurile esențiale

O companie de tip MLM presupune o întreagă rețea de tip piramidal cu o strategie de marketing foarte bine pusă la punct, în care orice persoană care plătește o taxă inițială devine consultant, cumpără produsele la un preț mai mic și are posibilitatea să le vândă mai departe. Pe scurt, plătești taxa, devii consultant și ai posibilitatea să îți construiești o afacere în cadrul unei companii cunoscute, cu investiție inițială mică și cu potențial de câștig semnificativ. Două exemple în acest sens sunt Young Living și doTERRA. Acest tip de strategie de marketing are două mari calități: produsele lor se răspândesc foarte rapid datorită consultanților motivați să le împărtășească și ajută enorm de mulți oameni să obțină câștiguri suplimentare, oameni care poate nu vor sau nu își permit să investească într-o afacere.

Ce spun aromaterapeuții?

Marea majoritate susțin faptul că uleiurile esențiale nu sunt produse care să poată fi vândute în siguranță în acest sistem. Aromaterapeutii, mai ales cei specializați pe ingestie sunt persoane care studiază ani de zile uleiurile esențiale. Învață despre ele, sunt la curent cu studiile care se fac în domeniu, le știu toate contraindicațiile, au cunoștințe aprofundate de farmacodinamică, farmacocinetică și tehnici de formulare adecvate.

Susțin că uleiurile esențiale sunt extrem de potente și persoanele care le folosesc acasă trebuie să se limiteze la inhalare și aplicare topică și au pretenția ca cei care vând uleiuri esențiale să pună la dispoziția clienților modalități de folosire în siguranță și lista cu contraindicații pentru fiecare ulei (acolo unde este cazul). Î

n companiile de tip MLM, clientul se bazează pe recomandările consultantului care, în opinia aromaterapeutilor, nu are de unde să învețe să folosească uleiurile în siguranță și nu își poate permite să facă recomandări. Robert Tisserand spune: “comercializarea uleiurilor esențiale de către consultanți este precum practicarea medicinii fără licență”. Young Living și doTERRA susțin că își educă consultanții, însă recomandările lor sunt considerate periculoase de către aromaterapeuti.

Ca să fii consultant și să îți faci bine treaba într-o companie de tip MLM trebuie să ai încredere deplină în sistem, în companie, în experții lor. Așadar, este firesc ca un consultant să răspândească cu convingere orice informație pune compania la dispoziție și să refuze să creadă că acele informații pot fi periculoase. Pe de altă parte, este la fel de firesc ca aromaterapeutii care știu infinit mai multe lucruri despre uleiuri decât consultanții, să experimenteze neputință și frustrare atunci când văd că recomandările se fac de către oricine, oricând, oricui.

Ingestia uleiurilor esențiale

Ingestia este, cred, cel mai sensibil subiect în această dispută.

Young Living și doTERRA susțin că uleiurile esențiale pot fi luate intern fără probleme, scriu asta și pe eticheta sticluțelor. Recomandă ingestia uleiurilor în apă sau în capsule, diluate sau nediluate.

Ce spun aromaterapeuții?

În primul rând, susțin că uleiurile esențiale ar trebui ingerate numai la recomandarea unui aromaterapeut specializat pe ingestie. Argumentele lor se bazează pe fapul că acestea sunt extrem de concentrate și potente, pot irita mucoasele foarte tare, pot interacționa cu alte medicamente, pot agrava afecțiunile persoanei care le ingerează, sunt procesate de organele interne, iar atunci când se abuzează de ele pot afecta ficatul, rinichii și alte organe interne.

Ei spun că uleiurile pot fi luate intern, cu siguranță, însă pentru a stabili un protocol este nevoie  de vaste cunoștințe în domeniu (noțiuni de chimie, farmacologie, contraindicații, interacțiuni cu alte medicamente). Marea problemă este abuzul de uleiuri și nediluarea acestora atunci când sunt ingerate (Young Living și doTERRA recomandă adăugarea de ulei esențial în apa de băut, zilnic, lucru extrem de contestat de către aromaterapeuti deoarece asta presupune ingestia uleiului nediluat- apa și uleiul nu se amestecă- și pentru perioade lungi de timp). Citește mai mai multe despre ingestia uleiurile esențiale.

Apoi, aromaterapeutii spun că uleiurile esențiale se folosesc la nevoie, nu trebuie incluse în rutina zilnică în mod inutil pentru că așa se ajunge la abuz.

Recomandările Young Living și doTERRA par a fi periculoase deoarece consultanții sunt încurajați să folosească uleiurile esențiale zilnic: ulei de lămâie în apa de băut, blendul X aplicat zilnic pe burtă pentru a ajuta digestia, ulei de tămâie zilnic sublingual, la încheieturi blendul Y, pe tălpi blendul Z, pe față cremă cu uleiuri esențiale, suplimente alimentare cu uleiuri esențiale, etc (am speranța că am fost clară cu ce înseamnă abuz; difuzarea zilnică a câte 5 picături de ulei, masajul săptămânal sau folosirea unui inhalator personal ori de câte ori simțim nevoia nu este abuz, este sprijin pentru organism :) ).

Aceste practici pot duce la o suprasaturație a organismului și poate să intervină sensibilizarea. Din păcate, aceste pericole ajung să se manifeste doar când situația este deja serioasă.  În plus, o altă îngrijorare a unor specialiști este faptul că, în viitor, toate acele proprietăți antibacteriene, antivirale, antifungice ale uleiurilor esențiale pot deveni irelevante din cauza abuzului deoarece bacteriile, virușii, fungii pot deveni rezistenți la ele. Tisserand vorbește aici despre faptul că uleiurile esențiale pot fi un excelent punct de plecare în tratarea bacteriilor rezistente la antibiotice.

„If resistance to essential oils does become a problem in future, the over-exposure to essential oils often promoted by multi-level marketing companies may, with hindsight, look like bad move for humankind.”

Robert Tisserand

Toată lumea este de acord că uleiurile esențiale sunt minunate. Consultanții se îndrăgostesc de ele și le folosesc zilnic, în acest fel plasându-și comenzile lunare și ajutându-și afacerea. Sunt, cu siguranță de înțeles dacă plecăm de la premisa enunțată și mai sus: au încredere maximă în compania lor și nu își pun problema că există vreun pericol. Aromaterapeutii, în schimb, tratează uleiurile esențiale cu multă precauție, conștienți fiind de puterea lor. Dacă nu luăm medicamente de sinteză preventiv și nici nu abuzăm de ele, de ce am face-o cu uleiurile esențiale? Aromaterapeutii care nu sunt specializați pe ingestie nu au curajul să recomande ingestia, însă consultanții o fac cu încredere, fără să știe ce riscuri își asumă.

Aplicarea uleiurilor nediluate pe piele

Sensibilizarea pielii este o problemă serioasă, dar neluată în serios de către consultanții MLM. Aromaterapeutii atrag atenția asupra faptului că aplicarea uleiurilor esențiale pe piele în formă pură, nediluată, duce în timp la sensibilizarea pielii. În termeni simpli, dacă aplici același ulei sau combinație de uleiuri pe piele, în mod frecvent și mai ales în formă pură, crești foarte tare șansele să îți sensibilizezi pielea și să nu îl mai poți folosi niciodată.

Extrem de mulți aromaterapeuti care lucrează cu uleiuri esențiale au ajuns să fie sensibilizați la uleiul de lavandă (Lavandula angustifolia). Lavanda este uleiul despre care se știe că face parte din categoria celor mai sigure și blânde, dar pană și un ulei atât de blând folosit în exces poate să ducă la sensibilizare.

Mai multe despre iritații și sensibilizare, aici.

Siguranța copiilor, a femeilor însărcinate și a persoanelor care se află sub supraveghere medicală.

Cele mai multe discuții în contradictoriu sunt legate de siguranța copiilor. Companiile de tip MLM nu au indicații clare în ceea ce privește utilizarea uleiurilor esențiale la copii. Astfel, consultanții au ajuns să recomande foarte des combinații precum Thieves, Breathe, On Guard sau Deep Blue la copii, inclusiv la cei mici. Ei consideră că atât timp cât companiile în care au maximă încredere nu specifică faptul că unele uleiuri sunt contraindicate copiilor, acestea pot fi folosite în siguranță.

Ce spun aromaterapeuții?

Conform aromaterapeutilor, studiilor științifice și literaturii de specialitate, există uleiuri esențiale care au potențial periculos pentru copii. Unele sunt extrem de iritante pentru piele, unele prezintă riscuri pentru sistemul nervos central sau pentru sistemul respirator, unele pot contribui la dezvoltarea unor diferite afecțiuni sau sindroame.

Problema este pusă în felul următor: dacă Menta din Breathe poate să provoace probleme respiratorii serioase unui copil sub 3 ani, compusul 1,8 cineol care se găsește din abundență în același Breathe poate să irite foarte tare pielea, dacă majoritatea uleiurilor din Thieves sunt mult prea puternice și iritante pentru copii, dacă Wintergreen din Deep Blue este total interzis acestora (acestea sunt doar câteva exemple) și mai ales dacă există alte opțiuni, mult mai blânde și care nu presupun riscuri, de ce riscăm sănătatea copiilor noștri?

Companiile MLM îndeamnă gravidele și persoanele care se află sub supraveghere medicală să folosească uleiurile esențiale cu precauție. Mi-a stat inima de nenumărate ori citind recomandările făcute de consultanți pe grupurile de socializare. Ingestie la gravide, ingestie de uleiuri care știu sigur că au serioase contraindicații la persoane despre care nu știau nimic, nici dacă au vreo boală, dacă fac vreun alt tratament, nimic. Așadar, companiile MLM sunt acoperite de o frază vagă, însă consultanții își asumă riscuri mari, din neștiință.

Consultanții au maximă încredere în compania lor, aromaterapeutii spun că aceștia își asumă inutil riscuri pe care nu și le imaginează. Toată puterea este în mâna consumatorului final care trebuie să fie unul educat și care ia decizii în cunoștință de cauză. 

Citește partea a doua.

Resurse si link-uri utile:

/by

Surse online pentru educație în aromaterapie

Site-uri, bloguri, jurnale, grupuri pe Facebook:

www.ijca.net

www.aromahead.com/blog/

roberttisserand.com/blog/

www.aromatherapytoday.com

www.aromaweb.com

www.aromaconnection.org

www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed

www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/

www.kalisara.ro

https://www.facebook.com/groups/aromateria/

www.facebook.com/groups/1040264872703806/

www.facebook.com/groups/528891283972417/

www.facebook.com/groups/1439045379672902/

www.facebook.com/groups/essential.oils.all.brands/

www.facebook.com/groups/540396909348045/

www.facebook.com/groups/UsingEOsSafely/

/0 Comments/by

Autorități internaționale în aromaterapie

Site-urile NAHA (National Association for Holistic Aromatherapy), AIA (Alliance of International Aromatherapists), ATC (Aromatherapy Trade Council), IFPA (International Federation of Professional Aromatherapists), precum și Atlantic Institute of Aromatherapy sunt surse foarte bune de informare, majoritatea având și articole publicate.  Specialiștii din aceste școli și organizații și-au făcut un scop din educarea populației, având ca obiectiv utilizarea uleiurilor esențiale la nivel general, într-un mod conștient și bine documentat.

Link-uri:

naha.org

www.alliance-aromatherapists.org

www.a-t-c.org.uk

ifparoma.org

www.atlanticinstitute.com

 

/0 Comments/by

Andrea Butje și Institutul Aromahead

Andrea Butje și școala ei de aromaterapie, acreditată de NAHA și AIA, este o altă sursă foarte importantă, Aromahead fiind școala pe care eu o urmez și de la care voi primi diploma de aromaterapeut. Andrea este un aromaterapeut recunoscut la nivel internațional, cu experiență de peste 20 de ani în domeniu și cea care a apus bazele Aromatics Internațional, iar apoi cele ale Institutului Aromahead, acreditat de autoritățile cu influență în domeniu în Statele Unite ale Americii.

Primii 10 ani din carieră, Andrea a fost specialist în practicarea masajului. În paralel, a studiat plantele și medicina naturistă. În 1994, împreună cu Cindy Black, a pus bazele școlii de masaj Finger Lake School of Massage, în Ithaca, New York. Aceasta a fost perioada în care Andrea a început să încorporeze plantele și uleiurile esențiale în curriculumul școlii și, în acest fel, pasiunea sa pentru medicina naturistă a început să capete altă formă.

Pe parcursul studiilor sale, Andrea a descoperit cartea „Aromatherapy for healing the spirit”. Fiind inspirată și încurajată de autor, Gabriel Mojay, a ajuns în Franța și a experimentat procesul autentic de distilare al uleiurilor esențiale. Această experiență a aprins pasiunea Andreei și dorința de a achiziționa uleiuri esențiale numai de la distilerii care asigură calitate și puritate. A pus bazele Aromatics Internațional și, în timp, a călătorit și a construit legături cu mici distilerii organice din Anglia, Franța, Grecia, Bulgaria, Croația, Slovenia, Maroc, Italia, Canada, Insulele Seychelle, Africa de Sud, Emiratele Arabe, Statele Unite ale Americii.

În 1998, Andrea a predat primul ei program de certificare în aromaterapie. Acesta a fost momentul fondării Institutului Aromahead. Din 2010, de când a vândut Aromatics Internațional, Andrea se dedică în totalitate școlii de aromaterapie Aromahead.

Pe Andrea Butje o găsim aici:

www.aromahead.com/blog/

www.youtube.com/user/TrustYourSource

www.facebook.com/Aromatherapyeducation

www.pinterest.com/aromahead/

andrea-si-robert

Aromahead Institute founder, Andrea Butje, is presented with the Lifetime Achievement Award from the Alliance of International Aromatherapists (AIA).

sursa foto: Aromahead Institute

/0 Comments/by

Robert Tisserand si “Essential Oils Safety”

Când am intrat pentru prima data în contact cu uleiurile esențiale pure, nu știam nimic despre ele. Pe măsură ce am început să le folosesc, am fost nevoită să caut informații despre metode de utilizare, indicații și contraindicații, măsuri de siguranță. Am parcurs sute de articole, studii și multe cărți. Bineînțeles că le-am trecut prin filtrul personal, ceea ce vă recomand și vouă, și ulterior mi-am ales sursele de informare. Acele cărți și articole cu care eu am rezonat, pentru că erau bine documentate, puneau la dispoziție studii și alte resurse, erau obiective, și toate aveau o sursă comună: cartea „Essential Oils Safety” scrisă de Robert Tisserand și Rodney Young. Toți aromaterapeuții care își practică meseria într-un mod conștient, obiectiv și împărtășesc informația, fără excepție îl citează pe Robert Tisserand. Asta nu înseamnă că nu mai sunt și alte surse de încredere, dar chiar și acelea tot la Tisserand fac referire în materie de siguranță.

Robert Tisserand este un expert în aromaterapie și lider la nivel mondial, cu o experiență de peste 40 de ani în domeniu. Ceea ce îl face pe el un expert, după părerea mea, nu este doar experiența în domeniu, ci și faptul că scopul său principal a fost mereu îndemnul către conștientizare a proprietăților absolut incredibile pe care uleiurile esențiale le posedă, cu ajutorul argumentelor bazate în exclusivitate pe știință. Aromaterapia este știință pură.

Robert Tisserand a avut un rol esențial în domeniul aromaterapiei, aducându-i recunoaștere și credibilitate, cu ajutorul acestor argumente bazate pe studii științifice, ținând evidența tuturor cercetărilor științifice despre uleiurile esențiale publicate,  colaborând cu medici, naturopați, farmaciști și combinând datele științifice cu principiile terapiilor holistice.

Cartea „Essential Oils Safety” (Siguranță în folosirea uleiurilor esențiale) este principala resursă pentru cei care activează în domeniul aromaterapiei. În ea găsim tot ceea ce trebuie să știm în materie de siguranță (atât cât s-a studiat până acum), inclusiv contraindicații pentru fiecare ulei, diluție maximă pentru aplicare pe piele, etc. Robert Tisserand și „Essential Oils Safety” este și resursa noastră principală pentru articolele de pe blog și partea de siguranță în materie de uleiuri esențiale.

Pe Robert Tisserand îl găsim aici:

http://tisserandinstitute.org/

http://roberttisserand.com/

/0 Comments/by
,

Copiii și uleiurile esențiale

Popularitatea uleiurilor esențiale a cresut semnificativ în ultimii 15 ani. Faptul că acestea sunt tot mai folosite este absolut minunat, însă, din păcate, educarea consumatorului în acest sens a cam fost pierdută din vedere. În trecut, cei care vindeau și recomandau uleiurile esențiale erau aromaterapeuții certificați. Tot ei aveau grijă ca omul care le va folosi să primească uleiuri sigure (lipsite de orice risc) pentru problema lui specifică, să știe cum să le aplice fără a avea neplăceri și să știe și contraindicațiile. Astăzi, în schimb, au ajuns să vândă uleiuri esențiale tot felul de oameni care nu știu absolut nimic despre ele, nu au cunoștințe despre aromaterapie, despre cum funcționează ea și, cel mai important, nu știu absolut nimic despre partea de siguranță în utilizare. Iar asta poate deveni extrem de periculos atunci când vorbim despre copii și femei însărcinate.

Cele mai importante reguli în aromaterapie pentru bebeluși și copii:

Copiii nu ar trebui să ingereze niciodată uleiuri esențiale!

Păstrați-le în locuri în care copiii nu pot ajunge. Unele dintre uleiuri sunt toxice dacă sunt ingerate. Nu aplicați niciodată copiilor, mai ales intern, „scheme de tratament” gândite de vecina de la parter, consultant în vreo mare companie care vinde uleiuri esențiale.

În ceea ce privește accidentele, marea majoritate a cazurilor de otrăvire implică copii mici, de multe ori între 1 și 3 ani. În SUA, 75% dintre cazuri implică copii până în 6 ani. (sursa: „Essential Oils Safety”)

Diluarea este foarte importantă pentru TOATE uleiurile esențiale!

În această categorie de vârstă nu vorbim niciodată despre excepții. Absolut toate uleiurile esențiale se diluează înainte de a fi puse pe pielea copiilor, indiferent de brand, de câte zile îl folosim sau de zona unde îl aplicăm. Inclusiv atunci când îl punem în apa de baie a copilului, uleiul trebuie diluat într-o bază purtătoare precum mierea nerafinată, glicerină vegetală, Solubol (acestea sunt foarte potrivite în apa de baie) sau ulei vegetal de calitate. În cazul în care nu le diluăm, uleiurile intră în contact cu pielea în forma lor pură, concentrată și vor produce iritații.

La bebeluși, aplicarea pe tălpi este cea mai sigură dintre toate, pentru că tălpile sunt cel mai departe de fața bebelușului și aplicând acolo se evită inhalarea directă. Aplicarea pe tălpi este foarte discutată deoarece aromaterapeuții spun că este puțin eficientă, spre deosebire de consultanții marilor companii MLM (Multi-Level Marketing), care insistă mult pe acest tip de aplicare. Eu merg pe mâna marii majorități a aromaterapeuților și sunt convinsă că aplicarea pe tălpi la adulți și la copii mari este mai puțin eficientă decât aplicareacât mai aproape de zona pe care vrem să o tratăm.

Întrebat despre care sunt cele mai potrivite zone pe care să aplicăm uleiuri esențiale în cazul copiilor, Robert Tisserand zice așa: „Depinde mult unde este localizată problema. Cu copiii foarte mici nu este nicio diferență dacă aplicăm pe tălpi sau pe umeri, cantitatea inhalată este aceeași, doar dacă nu acoperim picioarele cu șosete. Dar, în general, aplicăm uleiurile unde este nevoie. Aplicarea pe tălpi este adesea menționată pentru copii. Acest lucru este în regulă și este o opțiune relativ sigură. E de menționat, însă că tălpile nu absorb uleiul mai bine decât altă parte a corpului, ba chiar absorb mai puțin. În general, aplicăm pe spate și pe stomac.”

După cum spuneam, la copii mici (sub 2 ani), consider aplicarea pe tălpi sigură și poate fi și eficientă. Sigură pentru că sunt șanse ca uleiul să fie inhalat în cantitate mai mică, mai ales dacă acoperim imediat cu șosete, și poate fi și eficientă deoarece pielea tălpilor copiilor este mult mai subțire decât cea a adulților. Este o metodă pe care aș folosi-o strict din motive de siguranță și în cazuri mai puțin acute, deoarece nu îi garantez eficiența. În cazuri acute, în care îmi doresc eficiență maximă, am că primă opțiune inhalarea și apoi masajul spatelui, pieptului, abdomenului.

Folosiți principiile diversificării, introduceți câte un ulei o dată și dați-i timp să acționeze!

Când începeți să folosiți uleiurile esențiale pentru copii, nu uitați că încă nu știți dacă acesta este sau nu alergic la vreun ulei. Urmăriți orice tip de reacție și permiteți organismului copilului să se obișnuiască cu uleiul respectiv. Acest lucru este valabil și pentru aplicare topică și pentru difuzare.

Consultați un specialist dacă copilul este alergic, suspect de astm sau alte probleme respiratorii,  și/sau are imunitatea foarte scăzută! 

De când începem să le folosim?

Alegerea mea personală este să nu recomand uleiuri esențiale în primele trei luni de viață ale copilului și cu foarte mare prudență până la un an. Corect este să vă scriu însă și părerea expertului în materie de siguranță, Robert Tisserand. Acesta dă niște reguli generale de diluare a uleiurilor pentru copii mici și foarte mici. Vă reamintesc faptul că nu toate uleiurile pot fi folosite la copii mici, că se folosesc numai la nevoie și numai dacă beneficiile depășesc riscurile. Conform lui Tisserand, diluăm așa:

  • Pentru copii mai mici de 3 luni, pentru aplicare pe tot corpul, concentrație de maxim 0,1%, iar pentru aplicare locală maxim 0,2%.
  • Pentru copii între 3-24 luni, pentru aplicare pe tot corpul, concentrație de maxim 0,25%, iar pentru aplicare locală maxim 0,5%.
  • Pentru copii între 2-6 ani, pentru aplicare pe tot corpul, concentrație de maxim 1%, iar pentru aplicare locală, maxim 2%.

Din experiența personală, pot spune cu certitudine că inhalarea este mult mai eficientă decât aplicarea topică (conform lui Robert Tisserand, atunci când le inhalăm se absorb în proporție de 75%, iar când le aplicăm topic, doar 10%) și că foarte rar este nevoie să ajungem la diluție de 2%. În marea majoritate a cazurilor, diluția de 1% este și eficientă și mult mai sigură.

În ceea ce mă privește aleg o variantă mult mai sigură. Eu recomand pentru copiii sub doi ani numai uleiuri Kids Approved inhalate (difuzate de obicei), iar pe piele hidrolați. În cazul problemelor cărora hidrolații nu le fac față, se pot aplica pe piele uleiuri Kids Approved în concentrațiile de mai sus. Pentru copiii peste doi ani alegem tot inhalarea în primă fază, însă dacă este nevoie se poate apela și la aplicare topică cu respectarea concentrațiilor de mai sus. Cel mai adesea o diluție de 1% este suficientă.

Ce uleiuri NU sunt potrivite pentru copii?

În primul rând, uleiuri care necesită atenție sporită sunt cele care conțin 1,8 cineol și mentol. Cele mai comune sunt menta cu mentol, iar cu 1,8 cineol: majoritatea speciilor de eucalipt, rozmarinul, cajuput, cardamom, niaouli, ravintsara, lavandă spike.

Cele mai multe controverse în lumea uleiurilor esențiale sunt în legătură cu folosirea uleiurilor de mentă și eucalipt la copii, pentru că acestea conțin cele mai mari cantități de mentol și 1,8 cineol. Când am răsfoit pentru prima dată cartea „Essential Oils Safety” (ediția din 2014), indicațiile la mentă erau să nu fie aplicat pe sau aproape de fața copiilor, iar la eucalipt indicația era să nu fie folosit pentru copiii sub 10 ani. Între timp, după alte studii, lucrurile s-au schimbat puțin. Pentru că, în asemenea situații, părerea specialiștilor este cea care contează, îl voi cita din nou pe Robert Tisserand (sursa: http://wegotreal.com/essential-oil-concerns-robert-tisserand/ ):

„Sunt uleiurile esențiale de mentă și eucalipt potrivite pentru copii?”

R.T.: „Acestea sunt două dintre cele mai eficiente uleiuri esențiale pentru infecții respiratorii și congestie, dar prea mult poate fi destul de periculos, mai ales pentru bebeluși. Din cauza compușilor 1,8 cineol din eucalipt și mentol din mentă, aceste uleiuri pot încetini respirația sau pot cauza probleme neurologice, dar există și opțiunea folosirii în siguranță. Pentru copiii sub 3 ani, menta ar fi mai bine să fie evitată de tot, iar eucaliptul poate fi difuzat sau folosit topic în concentrație de maxim 0,5%. Pentru copii între 3 și 6 ani, ambele pot fi difuzate, iar când sunt aplicate topic, menta să fie în concentrație de maxim 0,5%, iar eucaliptul maxim 1%. ”

Există în continuare aromaterapeuți care nu recomandă menta sub 6 ani și eucaliptul sub 10 ani. Oricum, este bine de știut că există multe alte uleiuri perfect sigure pentru copii și foarte eficiente în probleme respiratorii. Câteva exemple ar fi: busuioc, piper negru, cedru, chiparos, musețel german, tămâie, măghiran, arbore de ceai, lămâie, cimbru, etc. Dcă niciun ulei Kids Approved nu funcționeazăse poate difuza și eucaliptul în cantități mici.

Uleiuri care NU se aplică deloc pe pielea copiilor sub 2 ani, pentru că pot fi iritante ( pot fi difuzate, însă): piper negru, cassia, cuișoare, lemongrass, smirnă (myrrh), oregano, cimbru, ylang ylang.

Uleiuri care nu se folosesc la copii sub 5 ani din cauza efectelor estrogenice:  fenicul, anason, anason stelat.

Uleiuri total interzise copiilor:  wintergreen,  mesteacăn.

Precizez că am menționat uleiurile cele mai comune. Este foarte important ca, atunci când cumpărați un ulei esențial, să citiți informațiile puse la dispoziție de producător sau furnizor în materie de siguranță.

Alegeri personale

Fetele mele beneficiază din plin de proprietățile uleiurilor esențiale. Cel mai des apelez la difuzie. Singurele uleiuri pe care le-am mai aplicat pe piele în ultimele câteva luni au fost lavanda, cedrul, mușețelul german, în concentrație de maxim 1%. Restul, toate și-au făcut treaba în difuzor sau în inhalatoare personale.

Evit să recomand uleiuri esențiale difuzate și mai ales aplicate pe piele bebelușilor sub 3 luni. Aș difuza pentru copii atât de mici doar dacă ar fi maximă nevoie și numai uleiuri foarte blânde și în cantități foarte mici. Da, între niște picături de nas și ulei de lavandă în difuzor, aș alege uleiul de lavandă. M-aș asigura, însă că bebelușul este văzut de către medicul pediatru la primele sim ptome de boală. Între 3 și 6 luni, aș difuza în cantități mici uleiuri blânde precum lavandă, mandarină sau mușețel. După 6 luni, aș rămâne tot de difuzie în cantități mici și aș mai adăuga uleiuri precum bergamotă, cedru, chiparos, lămâie, brad, grepfrut, geranium, scorțișoară, neroli, palmarosa, pin, rosalina, trandafir, santal, portocală, arbore de ceai, tămâie, etc.

Aș lăsa aplicarea topică pentru perioada de după 1 an, dar și atunci tot difuzia mi-ar fi prioritară. Aceleași uleiuri pe care până la 1 an doar le-aș difuza, după 1 an, în caz de nevoie, le-aș aplica pe piele (cu excepția scorțișoarei care este sigură doar difuzată) în concentrație de maxim 1% și cu mare atenție la cele fototoxice.

Sub nicio formă nu recomand: wintergreen și mesteacăn la copii de nicio vârstă (din cauza salicilatului de metil, care poate cauza sindromul Reye), fenicul sau anason (inclusiv anason stelat) la copii sub 5 ani și sunt foarte atentă la combinațiile gata făcute care conțin aceste uleiuri. În legătură cu mentă și eucalipt, mă ghidez după indicațiile lui Robert Tisserand (cele de mai sus).

Cât de mult e prea mult? Cât și cum difuzăm în preajma copiilor?

R.T.: „Difuzarea uleiurilor esențiale în așa fel încât uleiul esențial să se simtă într-un mod discret este în regulă oriunde, pentru orice perioadă de timp. Asta înseamnă câteva picături în 24 de ore (completare- „câteva” pentru mine înseamnă aproximativ 10). În cantitate mai mare de atât, ar trebui să fie folosite doar intermitent și doar la nevoie – atunci când copilul este bolnav sau atunci când altcineva din casă este bolnav. Intermitent înseamnă: 30-60 de minute pornit, 30-60 de minute oprit (difuzorul). Difuzoarele care pot fi programate sunt perfecte pentru asta. Difuzarea intermitentă este mult mai eficientă și sigură decât cea continuă. Dacă un copil face infecții respiratorii repetate, una după alta, e posibil să aibă nevoie de ajutorul unui aromaterapeut. Copiii au sistem imunitar foarte puternic, ba chiar acesta are nevoie să fie provocat pentru a deveni și rămâne puternic. Folosirea zilnică a uleiurilor esențiale în scop preventiv, pe parcursul mai multor săptămâni sau luni, nu este întotdeauna o idee bună. Folosirea la nevoie este o alegere generală bună. ”

În ceea ce privește difuzarea intermitentă, tot Tisserand explică pe pagina de Facebook Robert Tisserand Essential Training, de ce aceasta este mult mai eficientă: „Deoarece corpul nostru, în special sistemul nervos, se obișnuiește (cu substanța respectivă) după această perioadă de timp (30-60 de minute). Dacă difuzăm în mod continuu, beneficiile nu cresc și există dovezi că organismul devine stresat în diferite feluri.”

15-despre-difuzare

Folosiți uleiurile esențiale cu încredere în susținerea sănătății copiilor voștri! Respectați regulile de siguranță, nu excludeți niciodată părerea medicilor și, în același timp, aveți încredere în voi și în copiii voștri! Și nu în ultimul rând, oferiți-le dragoste, îmbrățișări, siguranță și cuvinte calde!

Cu drag de voi,

Ada

Resurse:

/0 Comments/by

Cărți despre aromaterapie

Acestea sunt câteva dintre cărțile valoroase despre aromaterapie, cărți care mi-au folosit drept sursă de inspirație. Cu siguranță că această listă va tot crește :)

Aromatherapy for Health Professionals, Len Price and Shirley Price

The Healing Intelligence of Essential Oils, Kurt Schnaubelt, Ph.D

Medical Aromatherapy, Kurt Schnaubelt, Ph.D

Advanced Aromatherapy, Kurt Schnaubelt, Ph.D

Subtle Aromatherapy, Patricia Davis

Aromatherapy for the Soul, Valerie Ann Worwood

The Art of Aromatherapy, Robert Tisserand

Aromatherapy for Healing the Spirit, Gabriel Mojay

The Heart of Aromatherapy, Andrea Butje

Essential Oil Safety, Robert Tisserand

Molecules of Emotion, Candance B. Pert, Ph.D.

Aromatherapeutic Blending, Jennifer Peace Rhind

Evidence-Based Essential Oil Therapy, Scott A. Johnson

Syrergy, It’s an Essential Oil Thing, Scott A. Johnson, Joshua J. Plant

Earthly Bodies and Heavenly Hair, Dina Falconi

Aromatherapy- A Complete Certified Course, Sharon Sands

The Encyclopedia of Essential Oils, Julia Lawless

The Complete Aromatherapy & Essential Oils Handbook for Every Day Wellness, Nerys Purchon and Lora Cantele

The Fragrant Mind, Virginia Worwood

The Art and Science of Aromatherapy, Kayla Fioravanti

 

Photo by Sandrachile . on Unsplash

 

/0 Comments/by

Metode de inhalare a uleiurilor esențiale

Cea mai utilizată, sigură și eficientă metodă de folosire a uleiurilor esențiale este inhalarea. Probabil vă întrebați de ce spun că este cea mai eficientă, având în vedere faptul că atunci când inhalăm un ulei esențial, acesta se absoarbe în corp în proporție de 70-75%, iar atunci când vorbim despre ingestie, absorbția este de 90-95%. Ingestia are locul ei și este binevenită în unele situații, dar numai sub strictă supraveghere a unui medic cu pregătire în aromaterapie sau a unui aromaterapeut pregătit pentru această metodă de aplicare, capabil să cântărească dacă beneficiile depășesc riscurile. Un aromaterapeut bun și conștient nu-ți va da niciodată să înghiți ulei esențial de lămâie pentru energizare sau pentru „detoxifiere”. Întâi, pentru că uleiul esențial de lămâie, obținut prin presare din coaja fructului, e total altceva față de sucul de lămâie stors din pulpa fructului. Apoi, să ne gândim logic: dacă îl înghițim, uleiul ajunge în sistemul digestiv, acolo intră în contact cu diferite substanțe și enzime și își schimbă complet structura chimică. Este posibil ca unele molecule să se absoarbă prin mucoase înainte de a ajunge în intestinul subțire. Dar chiar și așa, calea pe care compușii din ulei o au de străbătut este una semnificativă. În schimb, atunci când inhalăm acel ulei esențial de lămâie, membrana olfactivă transmite informația la creier aproape instantaneu. Vă las pe voi să spuneți care este calea cea mai rapidă. Și nici nu mai vorbim despre binele pe care îl facem organelor noastre interne, scutindu-le de procesarea unor substanțe atât de concentrate. Mai degrabă vorbim despre intoxicare, dar în niciun caz despre „detoxifiere”.

Metode de inhalare

Difuzarea este procesul de dispersare a uleiurilor esențiale în mediul ambiant. Difuzarea se poate face prin diferite metode.

Aplicarea uleiului esențial pe un șervețel, carton, batistă. Este o metodă simplă, la îndemână și ieftină.  Se pun câteva picături de ulei esențial pe materialul ales și se ține aproape de nas.

Difuzarea cu ajutorul aburilor. Această metodă este eficientă pentru perioade foarte scurte de timp. Uleiurile esențiale se oxidează rapid atunci când sunt expuse la temperatură ridicată. Se pot face inhalații de maxim 5 minute cu o cantitate mică de ulei esențial (se pune apă fierbinte într-un bol, 1-2 picături de ulei esențial și se stă deasupra bolului cu capul acoperit). Aceste inhalații pot fi foarte eficiente în cazul problemelor care țin de sistemul respirator, sinuzite, etc. Există surse care recomandă această metodă pentru difuzarea uleiurilor în mediul ambiant. În acest caz, se pune apă caldă într-un bol și maxim 10 picături de ulei esențial; bolul se pune în cameră, într-un loc sigur și în care copiii nu pot ajunge. Personal nu folosesc această metodă, nu mi se pare că uleiurile esențiale au cum să își păstreze proprietățile terapeutice pentru mult timp dacă sunt expuse la temperatură înaltă. Atenție: pentru inhalații la abur este important să ținem cont de acele uleiuri care pot fi iritante și să le folosim în cantități foarte mici (mentă, eucalipt, scorțișoară, etc)

Difuzarea cu ajutorul candelei. În mod normal, nu aș fi scris deloc despre această metodă,pentru că nu o consider eficientă, însă există site-uri care fac referire la ea și multe persoane care se întreabă dacă este una potrivită. Exact ca și difuzarea cu ajutorul unui bol cu apa caldă, candela expune uleiul esențial la o temperatură care îl face să se oxideze foarte repede; așadar, dacă vrem să beneficiem și de proprietăți terapeutice, nu doar de miros, mai bine uităm de ea.

Spray de cameră. Picăturile de ulei esențial sunt puse în apă distilată, într-o sticlă cu pulverizator. Această metodă este foarte bună pentru a împrospăta aerul dintr-o cameră, așternuturile, perdelele, etc.

Difuzarea cu ajutorul umidificatoarelor. Umidificatoarele pot aduce foarte multe beneficii, dar, dacă vorbim despre difuzarea uleiurilor esențiale cu ajutorul lor, aceasta este cea mai puțin eficientă metodă. Cantitatea de apă este foarte mare, iar uleiul se pierde. Putem obține un miros frumos, dar potențialul terapeutic este foarte scăzut din cauza cantității mari de apă.

Difuzarea cu ajutorul difuzoarelor cu ultrasunete. Difuzoarele cu ultrasunete sunt aparate speciale pentru aromaterapie, care folosesc apă și unde ultrasonice pentru difuzarea uleiului esențial în mediul ambiant. Un difuzor cu ultrasunete este un aparat care ajută uleiul esențial să se evapore în aer, fără a folosi căldură, deci fără a afecta valoarea terapeutică a uleiului. Aceste aparate sunt potrivite pentru spații medii și mici. Ele folosesc mai puțin ulei pentru perioade mai lungi de timp.

Difuzarea cu ajutorul nebulizatoarelor. Nebulizatorul este un aparat care folosește nebulizarea pentru dispersarea uleiului esențial. Nebulizarea este procesul prin care uleiurile esențiale sunt descompuse în particule foarte mici. Este cea mai bună metodă pentru a beneficia de proprietățile terapeutice ale uleiurilor esențiale, deoarece le descompune în particule suficient de mici încât corpul nostru să le absoarbă rapid. Este metoda cu ajutorul căreia particulele de ulei ajung cel mai în profunzime. Nebulizatoarele nu au nevoie de apă, doar de ulei esențial. Ele folosesc o cantitate mai mare de ulei pentru o perioadă mai scurtă de timp. Sunt potrivite pentru spații mari.  (sursă: Jennifer Stephens LRRT -Licensed and Registered Respiratory Therapist, http://www.uniquescentedproducts.com/what-s-the-différence-between-a-nebulizer-and-a-diffuser-.html)

Atentie! Nebulizatoarele pentru uleiuri esentiale sunt total diferite de aparatele pentru aerosoli.

Inhalarea cu ajutorul inhalatoarelor personale. Aceasta este cea mai bună formulă prin care putem avea uleiurile mereu cu noi și le putem folosi fără să îi deranjăm pe cei din jur, fără să fim nevoiți să ne masaăm, etc. Inhalatoarele personale pentru aromaterapie se vând goale și se pot personaliza acasă. Au patru componente: un fitil din bumbac pe care se pune uleiul esențial, o parte exterioară din plastic în care se pune fitilul și care intră în contact direct cu nasul, un capac care îl închide și ține fitilul înăuntru și o altă parte care închide inhalatorul de tot și se deschide doar atunci când vrem să inspirăm profund din inhalator. Inhalatorul are mărimea unui ir de buze și este ușor de strecurat oriunde.

 Cum se face un inhalator personal?

După ce m-am documentat pentru acest articol, mi-am refăcut lista de dorințe și cu siguranță voi achiziționa și un difuzor care folosește nebulizarea. Până acum am folosit inhalarea din palme, inhalatoarele personale pe care le-am personalizat în funcție de nevoi și difuzarea cu ajutorul unui  aparat cu ultrasunete care necesită și apă. Mă întreb cât de spectaculoasă poate fi difuzarea cu nebulizatorul, dacă cea cu difuzorul cu apă a fost atât de eficientă de fiecare dată ☺.Cu siguranță vă țin la curent și voi face o comparație între cele două. Până atunci, să ne bucurăm de uleiuri în cât mai multe feluri!

LE. Nebulizatoarele sunt, într-adevăr spectaculoase! Eu m-am îndrăgostit de ele și declar cu toată convingerea că ele oferă cea mai pură formă de aromaterapie deoarece livrează uleiurile esențiale în cea mai pură formă a lor. Aroma este nealterată, la fel și compoziția chimică și calitatea energetică. Le recomand cu căldură!

Cu drag de voi,

Ada

/1 Comment/by

Ingestia uleiurilor esențiale, da sau nu?

Ingestia uleiurilor esențiale este un subiect foarte sensibil și controversat. „Sunt naturale, ce rău pot să îmi facă?” este o întrebare pe care și-o pun foarte mulți, dar, din păcate, de obicei ea rămâne retorică.

Aș vrea să vă amintesc faptul că vorbim despre uleiuri esențiale pure, iar uleiurile esențiale pure, obținute din plante crescute în mediul lor cel mai favorabil, au proprietăți terapeutice (sau grad terapeutic cum umblă vorba prin târg ☺). Adică sunt foarte potente și concentrate.

Atunci când vorbesc despre ingestie, am tendința de a fi extrem de subiectivă și vehementă, din cauza tuturor informațiilor periculoase propagate pe internet și luate drept informații valoroase de persoane care încă nu știu ce înseamnă un ulei esențial. Astfel, pentru ca acest articol să fie unul obiectiv, valid și bine argumentat, mi-am ales ca sursă de inspirație un text scris de Retha Nesmith (aromaterapeut certificat) verificat și aprobat de Sylla Sheppard-Hanger de la Atlantic Institute of Aromatherapy și de Robert Tisserand, expert în aromaterapie și autorul cărții Essential Oils Safety (cea mai citată carte în materie de siguranță în aromaterapie).

Precizez faptul că eu mă specializez pe aplicare topică și inhalare, ingestia fiind o chestiune mult mai complicată care necesită cunoștințe aprofundate de farmacodinamică, farmacocinetică și tehnici de formulare adecvate. În plus, dacă mă întrebați pe mine, aromaterapia presupune prin definiție simțul mirosului. Ingestia uleiurilor esențiale nu mai este aromaterapie,  e medicină. Iar eu nu sunt medic.

În primul rând, este important să facem distincția între folosirea uleiurilor esențiale pentru condimentarea mâncărurilor și folosirea lor în scopuri de susținere a sănătății. Uleiurile esențiale se găsesc în mod natural în fructe, legume, ierburi și condimente, le consumăm zilnic. Însă cantitatea este una infimă, adunate ar fi aproximativ o picătură pe zi. În schimb, ingestia uleiurilor esențiale în scopuri medicale implică cantități mult mai mari și, astfel, se aduc în discuție probleme de siguranță care nu se aplică alimentelor pe care le consumăm în mod normal.

Ce sunt uleiurile esențiale am scris aici. Dar de ce este atât de controversată ingestia lor?

Robert Tisserand, în „Essential Oils Safety”, spune așa:

„Contactul cu substanțe cu potențial nociv este inevitabil. Acestea se găsesc în alimente, apă, aer, produse de curățenie, medicamente și articole de igienă, le întâlnim atât la locul de muncă, cât și acasă. Printre substanțele periculoase care se găsesc în alimentele consumate în mod frecvent, sunt glicozidele cianogenetice care se găsesc în sâmburii de mere și migdale, alcaloizii teratogeni (pot da malformații fătului) care se găsesc în cartofi, izotiocianatul de alil (substanță cu efecte antibacteriene demonstrate) care se găsește în hrean, varză, broccoli, acetaldehidă (este produsă de plante, ca parte a metabolismului lor și are proprietăți mutagene, ceea ce sugerează potențialul cancerigen; este, de asemenea, embriotoxică și teratogenă pentru animale). Cantitățile de astfel de substanțe toxice nu reprezintă un pericol în mod normal, deoarece organismul se descurcă cu ele, cu ajutorul procesului de detoxifiere și alte mijloace de apărare.”

Toate aceste substanțe, produse în mod natural de plante și consumate fără riscuri de către oameni, pot fi, însă, extrem de toxice luate în cantități mari. Aceeași situație este și cu uleiurile esențiale care se găsesc în mod natural în plante. Se spune că este nevoie de aproximativ 230 de kilograme de plantă pentru a obține aproape 1 kilogram de ulei esențial pur de mentă. Cantitatea este uriașă, vă dați seama așadar de ce sunt uleiurile esențiale extrem de concentrate. O picătură de ulei esențial de mentă este echivalentul a 26-28 căni de ceai de mentă.

Există anumiți compuși în uleiurile esențiale care pot fi toxici, iritanți sau sensibilizanți, dacă acel ulei este folosit în doze mari. E adevărat că sunt puțini oameni care ingerează uleiurile în cantități atât de mari, dar este important să știm exact despre ce este vorba.  Doar pentru că un ulei este 100% pur și natural, nu înseamnă că nu ne poate face rău. Această discuție nu este despre puritate, ci despre siguranță. Importante pentru siguranță sunt și puritatea, adică uleiul să nu fie adulterat, dar și compușii naturali din acel ulei și cantitatea pe care o consumăm. Spre exemplu, o linguriță ingerată de ulei esențial de eucalipt sau de wintergreen poate fi fatală unui copil. Din acest motiv, este extrem de important să păstrăm uleiurile esențiale în locuri la care copiii nu au acces.

Atunci când punem un ulei esențial diluat pe piele, se absoarbe aproximativ 10% din el (asta dacă nu folosim metode să îi creștem absorbția, mai multe aici), dacă îl inhalăm – se absoarbe aproximativ 75% din el, iar dacă îl înghițim se absoarbe în proporție de aproximativ 95%. Fiind atât de concentrate, uleiurile esențiale au efecte minunate aplicându-le pe piele și inhalându-le, chiar dacă nu se absorb în totalitate. Ingestia ar trebui să fie o chestiune de ultimă opțiune, în situații grave, când beneficiile sunt mai mari decât risucrile și ar trebui făcută doar sub supraveghere de specialitate.

O altă problemă este aceea a posibilei interacțiuni dintre unele uleiuri esențiale și unele medicamente. Există multe interacțiuni cunoscute și studiate, dar există și multe despre care încă nu se știe. Una dintre cele cunoscute este interacțiunea dintre uleiurile esențial de wintergreen și oregano și medicamentele anticoagulante. Sau cea dintre medicamentele contra diabetului și uleiul esențial de fenicul și cel de oregano. Nu sunt multe uleiuri esențiale despre care se știe că interacționează cu medicamentele, dar este bine să știm despre ele.

Există păreri între cele avizate, care spun că un consum prea mare de uleiuri esențiale poate cauza probleme ficatului. Sunt multe discuțiile în acest sens și nu știm care este cantitatea de ulei esențial care ne poate provocă probleme, dar este cert faptul că orice înghițim este procesat de ficat și, repet, uleiurile sunt concentrate și au efecte puternice  și asupra acestui organ.

Toate aceste riscuri cresc enorm atunci când vorbim despre copii, vârstnici și femei gravide. Există uleiuri care sunt total interzise în sarcină și altele care trebuie folosite cu precauție pentru a nu risca să fie afectată dezvoltarea fătului în niciun fel.

Foarte multe aspecte trebuie luate în considerare atunci când alegem să luăm intern uleiuri esențiale. Nu am spus și nu voi spune niciodată că nu se pot lua intern, dar asta se face cu o educare riguroasă în prealabil, se face în momentul în care avem în vedere toate aspectele de mai sus și ni le asumăm. Nu putem lua uleiuri esențiale intern doar pentru că așa ne-a spus o cunoștință sau pentru că anumite companii scriu pe etichetă că se pot lua și intern. Să nu presupunem că dacă nu am simțit efecte secundare imediat, noi sau cei din jurul nostru, acestea nu pot exista. Efectele secundare apar în timp. Și nu, nu trebuie să ne facem toți aromaterapeuți, dar ne putem limita la metode de administrare blânde și sigure.

Aromaterapia este, în egală măsură despre minte, corp și suflet. Este despre echilibru și natural. Dacă nu facem abuz de medicamente alopate, pentru că de-asta căutăm soluții naturale, să nu facem abuz nici de uleiurile esențiale. Dacă vrem să abordăm o problemă din punct de vedere holistic, constructiv este să luăm în calcul și partea emoțională, să găsim cauza de la care pornește dezechilibrul. Aromaterapia este despre aplicare topică, inhalare și abia în ultima instanță ingestie. Iar în cazul ingestiei, vorbim despre aromaterapie clinică, o formă mai apropiată de medicină decat de aromaterapia care se bazează pe simțul mirosului.

Dacă totuși decidem să luăm uleiuri esențiale intern, să o facem doar la nevoie și nu în mod regulat! Să ne amintim că diluția este importantă, avem nevoie de 1-2 picături într-o capsulă plină cu ulei purtător. Uleiurile esențiale puse direct în apă sunt cea mai proastă alegere. Ele nu se vor dilua în apă pentru că sunt liposolubile (de diluează în bază grasă precum uleiul vegetal), nu hidrosolubile și, nediluându-le corespunzător, putem ajunge la arsuri și iritații serioase ale mucoaselor. Cea mai potrivită metodă pentru a lua uleiuri esențiale intern este sub supravegherea unui medic sau farmacist cu cunoștințe în aromaterapie și ingestia uleiurilor esențiale sau a unui aromaterapeut specializat și pe ingestie.

Ce spun specialiștii?

Alliance of International Aromatherapists: „AIA nu aprobă ingestia uleiurilor esențiale în scop terapeutic, doar dacă acest lucru este recomandat de un specialist în domeniul medical, instruit în așa fel încât să aibă cunoștințe în domeniul chimiei, anatomiei, diagnosticării, fiziologiei, a tehnicilor de formulare adecvate și a chestiunilor de siguranță cu privire la fiecare metodă de utilizare internă (oral, vaginal, rectal).”

National Association for Holistic Aromatherapy (NAHA): „Nu luați uleiuri esențiale intern fără studii clinice adecvate, care să includă și înțelegerea măsurilor de siguranță pe care ingestia le implică.”

Aromatherapy Trade Council (ATC): „Nu luați niciodată uleiuri esențial intern, decât dacă sunt la recomandarea unui aromaterapeut calificat, care a primit formarea necesară pentru acest mod specializat de administrare. Se poate să citiți în articole din reviste și în cărți despre virtuțile uleiurilor esențiale luate intern, dar absolut niciodată nu ar trebui să faceți acest lucru fără îndrumare de specialitate.”

Cu drag de voi,

Ada

Resurse:

/0 Comments/by