Articole

În prima parte a acestui articol am vorbit despre subiecte foarte controversate în lumea aromaterapiei, precum felul în care sunt vândute uleiurile esențiale, ingestia acestora, aplicarea lor pe piele în formă nediluată, siguranța copiilor, a femeilor însărcinate și a celor aflați sub supraveghere medicală. Continuarea este despre “gradul terapeutic”, exagerarea proprietăților uleiurilor esențiale și câteva concluzii personale.

Mirajul „gradului terapeutic”

Foarte des auzim despre uleiuri esențiale cu grad terapeutic sau uleiuri certificate cu grad terapeutic. Consultanții foarte îndrăgostiți de uleiurile pe care le vând sunt convinși că ale lor sunt cele mai bune deoarece sunt certificate cu grad terapeutic.

Ce spun aromaterapeutii?

Oricât de tranșant și dur ar suna, termenul de „grad terapeutic” nu există. Pentru ca acest termen să aibă valoare, ar trebui să existe o organizație abilitată să confere grade terapeutice, să clasifice uleiurile, etc. Dar această organizație nu există. Așadar, „gradul terapeutic” este marketing pur. Cu sigurantă este mult mai tentant să cumpărăm uleiuri esențiale „certificate (de către cine?) cu grad terapeutic” decât uleiuri esențiale pure pe care să le folosim în scop terapeutic. Lucrurile sunt simple: nu există uleiuri esențiale cu grad terapeutic și nu există standarde de calitate și de clasificare în aromaterapie. Mai multe aici.

Este mult mai tentant să cumpărăm uleiuri esențiale „certificate (de către cine?) cu grad terapeutic” decât uleiuri esențiale pure pe care să le folosim în scop terapeutic.

Lucrurile sunt clare, însă: nu există uleiuri esențiale cu grad terapeutic și nu există standarde de calitate și de clasificare în aromaterapie.

Există oare un ulei pentru orice?

Google oferă în câteva secunde uleiul esențial potrivit pentru orice afecțiune. Companiile MLM nu au nevoie să investească în reclamă, nu trebuie să facă afirmații pe care să și le asume și pentru care să poată fi trași la răspundere. Consultanții sunt cei care fac asta (trebuie recunoscut faptul că aceste companii au o strategie absolut genială prin care își motivează consultanții) și astfel, lumea virtuală a ajuns să fie plină de informații care transmit un singur lucru: există un ulei pentru orice!

Ce spun aromaterapeutii?

Ideea de la care a pornit această afirmație este una cu care toată lumea este de acord: aromaterapia are capacitatea de a reechilibra organismul și astfel, efectele îi sunt pe toate planurile. Însă, de la această idee și până la cea de mai sus, calea este lungă. Poți oferi suport imunitar și emoțional cu ajutorul aromaterapiei în orice afecțiune, dar nu poți spune că orice se poate rezolva cu uleiuri esențiale.

Acest lucru este deranjant pentru aromaterapeuti deoarece este o afirmație nerealistă care va pune pe gânduri orice om care gândește rațional, crescandu-i scepticismul sau făcându-l să aibă așteptări nerealiste.

O mare problemă o reprezintă interpretările eronate (în mod voit sau nu) ale unor studii. Veți auzi, cu siguranță că uleiul esențial de Tămâie face minuni împotriva cancerului. Veți citi articole, veți fi trimiși către studii care demonstrează potențialul extraordinar al acestui ulei (care este, de altfel, absolut minunat :) ).

Tămâia- rășină obținută din diferite specii de copaci din familia Boswellia- conține compuși chimici numiți acizi boswellici. Acești compuși sunt considerați de către cercetători ca având potențial promițător în tratarea diferitelor tipuri de cancer.

Problema este că uleiul esențial de Tămâie (lichidul obținut prin distilarea rășinii de Tămâie) nu conține deloc acid boswellic. Explicația este simplă: moleculele de acid boswellic sunt pur și simplu prea mari și grele pentru a putea fi extrase cu ajutorul distilării. Acidul boswellic se găsește în proporție de cel puțin 65% în extracte, nu în uleiurile esențiale.

Exemplul de mai sus este un caz clasic de manipulare neintenționată. Consultanții se lasă vrăjiți de niște studii pe care nu știu să le interpreteze și răspândesc vestea că uleiul lor de Tămâie tratează cancerul. Iar asta, pentru aromaterapeuti este extrem de trist!

Conform lui Tisserand, lucrurile pot deveni chiar periculoase, deoarece uleiurile esentiale au proprietatea de a ne proteja celulele și exact asta vor face și cu celulele canceroase. Oare câți dintre consultanți spun clienților să nu folosească uleiuri esențiale înainte, în timpul și după chimioterapie? Din păcate nu o spun pentru că nu au de unde să știe aceste lucruri.

Concluzii

Sper ca această analiză să vă ajute să faceți alegeri corecte. Uleiurile companiilor de tip MLM sunt, cu siguranță, pure și bune, precum multe alte uleiuri de pe piață. Dezavantajul lor este prețul mult mai mare decât cel corect. Pentru cei care vor să înregistreze venituri din asta, cei cărora le plac sistemele de acest fel și li se potrivesc, este afacerea ideală. Singura condiție care trebuie să existe este încrederea în companie, lucru care mie mi-a lipsit.

Acum sunt în tabăra aromaterapeutilor, însă multă vreme am fost și eu consultant și știu sigur că și în doTERRA și în Young Living există și consultanți conștienți, care acordă atenție părții de siguranță, care nu fac recomandări periculoase, care nu vând cu orice preț. Dacă vrei să folosești produsele celor două companii, te rog caută un astfel de consultant! Există, îți promit! Verifică orice informație primești, citește și educă-te! Nu lăsa consultantul să fie responsabil pentru alegerile tale!

Am fost foarte tentată să spun că toți consultanții sunt inconștienți și fac recomandări periculoase. Știam și atunci, știu și acum că au cele mai bune intenții, chiar și cei care îți vor spune să aplici un blend precum Breathe pe pieptul copilului tău de un an. Habar nu au că pot face rău. Singura lor greșeală este că au încredere maximă în compania lor și nu pot fi acuzați pentru asta. Având în vedere faptul că dorința mea cea mai mare este ca uleiurile esențiale să ajungă la oameni educați și conștienți, am ajuns la concluzia că îmi doresc să creez punți de comunicare între noi și ei, cu blândețe și fără critici.

Așadar, dacă ești consultant, te rog să fii unul corect, responsabil, educă-te din mai multe surse, nu doar din cele care îți sunt puse la dispoziție, verifică informațiile primite și nu uita că sunt oameni care au încredere în ceea ce le recomanzi!

Daca esti consumator de uleiuri esențiale vândute prin consultanți, te rog caută-l pe acela care nu te va lăsa sa bei ulei esențial in apă, care nu îți va face protocoale pentru ingestie și care va avea reguli speciale pentru copii. Fii un consumator educat și responsabil!

Ada

Resurse si link’uri utile

Bergamota. Sau cum să te ajuți să simți bucuria pură. Cu acest ulei am o relație incredibilă. L-am iubit din prima clipă. M-a ajutat în cele mai negre zile. Este absolut fascinant pentru mine. O combinație delicioasă între aromele florale și cele ale citricelor.

Uleiul de Bergamotă (Citrus bergamia) este exact gura de aer proaspăt de care toți avem nevoie câteodată. După ce m-am înscris la școala de aromaterapie, studiind fișa Bergamotei într-o zi extrem de grea și apăsătoare, am luat sticla din frigider pentru a-i simți aroma. Zis și făcut. De trei ori în zece minute. Știți voi acea senzație de apăsare, de nori gri care te sufocă? Eh, și știți ușurarea resimțită la ridicarea și disiparea acelor nori grei? Tocmai v-am descris efectul uleiului esențial de Bergamotă asupra mea. A fost magie pură. Am simțit ceva foarte greu ridicându-se de pe umerii mei. Câteva zile nu m-am mai putut despărți de aroma aceea care mi-a ușurat sufletul. Combinând-o cu uleiul esențial de Rozmarin, am găsit cea mai eficientă combinație pentru mine atunci când am nevoie de „refresh”.

Andrea Butje, cea de la care învăț eu despre aromaterapie, care are o experiență foarte vastă și o relație superbă cu fiecare ulei, spune că uleiul esențial de Bergamotă este cel mai valoros ulei pe care l-a folosit în practica ei pentru susținerea sănătății emoționale și a stării de bine.

Pe planul fizic, acest ulei poate fi folosit pentru:

Sănătate digestivă. Având proprietăți antispasmodice dovedite, este excelent pentru eliminarea crampelor abdominale și un remediu eficient pentru ușurarea digestiei.

Sănătatea aparatului respirator. Antispasmodic, anti-inflamator, antibacterian și antifungic- toate aceste calități îl recomandă în ameliorarea problemelor aparatului respirator.

Imunitate compromisă. În combinație cu alte uleiuri precum Tămâia, uleiul de Bergamotă este excelent în situații în care sistemul imunitar are nevoie de susținere.

Sistemul osteo-articular și muscular. Inclus în amestecurile pentru masaj, Bergamota ajută la reducerea tensiunii musculare și a durerii asociate acesteia. Este de mare folos și în sindromul piciorului neliniștit.

Pentru planul emoțional, uleiul esențial de Bergamotă este eficient ca și antidepresiv, susține sănătatea emoțională și este perfect pentru a reduce efectele stresului, precum și în hipertensiune. Este relaxant și calmant, ajută în procesul de eliberare a emoțiilor reprimate și poate să reducă insomniile și stările de anxietate.

În ceea ce privește caracterul uleiului esențial de Bergamotă (da, uleiurile esențiale sunt vii, au fiecare particularitățile lor și citind despre ele îți poți da seama dacă vă potriviți sau nu) se poate spune că este cel care te înviorează, îți dă speranță și entuziasm, este reconfortant, te înalță, te inspiră și-ți dă bucurie.

Profilul personalității

Bergamota este tânără, proaspătă, atentă cu cei din jur. Valerie Ann Worwood descrie foarte frumos acest tip de personalitate: „Sa fii în preajma unei Bergamote poate să-ți ofere la fel de multă bucurie cum ți-ar oferi o plimbare printr-un lan de floarea-soarelui de tipul celor care l-au inspirat pe Van Gogh.” Tinerețea și prospețimea Bergamotei nu este exprimată în ani, aceștia sunt irelevanti, ci se va simți în felul în care abordează viața. Cu siguranță că cei care au acest tip de prsonalitate se confruntă și cu lucruri negative în viață, dar niciodată nu uită de cele pozitive, de toată frumusețea și bucuria care este în jurul lor. Acest tip de personalitate este grijulie și plină de energie. Își aleg adesea meserii care necesită cantități mari de energie și entuziasm, ei fiind pozitivi și încrezători.

Și Bergamotele pot să sufere de depresie exact ca orice alt tip de personalitate. Pot ajunge destul de ușor la disperare atunci când lucrurile le scapă de sub control. Dar ei nu vor lăsa niciodată să se vadă cât de tristi sunt sau cât de mari le sunt problemele. Acesta este motivul pentru care putem auzi spunându-se despre ei că nu au nicio grijă. O altă frază pe care o putem auzi des atunci când vorbim despre o persoană care rezonează cu profilul personalității Bergamotei este: „Va fi bine, se va decurca, este puternic și nu lasă nimic, niciodată să îl doboare!”. Aceasta este, însă, doar aparența. Noi îi vedem tonici și plini de viață, vor fi mereu disponibili pentru noi, să ne ajute, să ne asculte, însă, de multe ori ei pot fi dărâmați psihic și emoțional.

„Bergamota apare în cameră zâmbitoare, luminoasă și fericită. Este echilibrată, iubește natura, are tact, este grijulie și imaginativă. Bergamota va vedea mereu ambele fețe ale unei probleme, iar asta o ajută să-și reechilibreze emoțiile și sentimentele.” (Viviene Lunny MD, aromaterapeut și formator)

Interesant de reținut!

Studiile vorbesc despre faptul că uleiul de Bergamotă inhalat impreună cu Ylang-Ylang și Lavandă, a redus nivelul de cortizol seric, presiunea arterială și stresul psihologic la pacienții cu hipertensiune arterială. Inclus într-un amestec pentru masaj, alături de Lavandă și Tămaie, Bergamota a ajutat la reducerea durerii și depresiei pacienților cu cancer.

Citeste si metode de inhalare si despre fototoxicitate (daca vrei sa pui acest ulei esential pe piele).

Vă doresc din suflet să ajungeți să iubiți cel puțin un ulei la fel de tare cum iubesc eu uleiul de Bergamotă. Și să vă construiți așa o relație cu el, încât să-i simțiți prezența, la propriu, să-i simțiți efectul în piept și-n suflet.

Să fie cu bucurie!
Ada Guțiu

Resurse

  • Andrea Butje, Aromahead Institute, Bergamot Datasheet
  • Bagetta G, Morrone LA, Rombolà L, Amatea, D, Russo R, Berliocchi L, Sakurada S, Sakurada T, Rotiroti D, Corasaniti MT (2010) Neuropharmacology of the essential oil of bergamot. Fitoterapia 81: 453-461- „Neurofarmacologia uleiului esential de bergamota.”
  • Chang SY (2008) Effects of aroma hand massage on pain, state anxiety and depression in hospice patients with terminal cancer. Taehan Kanho Hakhoe Chi 38: 493-502 (Article in Korean). Cited by Dobetsberger C, Buchbauer G (2011) Actions of essential oils on the central nervous system: an updated review. Flavour and Fragrance Journal 26 (5): 300- „Efecte ale masajului mainilor cu uleiuri esentiale asupra durerii, anxietatii si depresiei la pacientii cu cancer in stadiu terminal” (articol in limba coreeana citat in jurnalul de specialitate Flavour and Fragrance, articolul „Actiunile uleiurilor esentiale asupra sistemului nervos central”)
  • Citrus bergamia Risso Elevates Intracellular Ca2+ in Human Vascular Endothelial Cells due to Release of Ca2+ from Primary Intracellular Stores, articol disponibil aici.
  • Julia Lawless, “The Encyclopedia of Essential Oils”
  • Nerys Purchon, Lora Cantele, “The Complete Aromatherapy and Essential Oils Handbook for Everyday Wellness”
  • Valerie Ann Worwood, The Fragrant Mind

Site-urile NAHA (National Association for Holistic Aromatherapy), AIA (Alliance of International Aromatherapists), ATC (Aromatherapy Trade Council), IFPA (International Federation of Professional Aromatherapists), precum și Atlantic Institute of Aromatherapy sunt surse foarte bune de informare, majoritatea având și articole publicate.  Specialiștii din aceste școli și organizații și-au făcut un scop din educarea populației, având ca obiectiv utilizarea uleiurilor esențiale la nivel general, într-un mod conștient și bine documentat.

Link-uri:

naha.org

www.alliance-aromatherapists.org

www.a-t-c.org.uk

ifparoma.org

www.atlanticinstitute.com

 

Andrea Butje și școala ei de aromaterapie, acreditată de NAHA și AIA, este o altă sursă foarte importantă, Aromahead fiind școala pe care eu o urmez și de la care voi primi diploma de aromaterapeut. Andrea este un aromaterapeut recunoscut la nivel internațional, cu experiență de peste 20 de ani în domeniu și cea care a apus bazele Aromatics Internațional, iar apoi cele ale Institutului Aromahead, acreditat de autoritățile cu influență în domeniu în Statele Unite ale Americii.

Primii 10 ani din carieră, Andrea a fost specialist în practicarea masajului. În paralel, a studiat plantele și medicina naturistă. În 1994, împreună cu Cindy Black, a pus bazele școlii de masaj Finger Lake School of Massage, în Ithaca, New York. Aceasta a fost perioada în care Andrea a început să încorporeze plantele și uleiurile esențiale în curriculumul școlii și, în acest fel, pasiunea sa pentru medicina naturistă a început să capete altă formă.

Pe parcursul studiilor sale, Andrea a descoperit cartea „Aromatherapy for healing the spirit”. Fiind inspirată și încurajată de autor, Gabriel Mojay, a ajuns în Franța și a experimentat procesul autentic de distilare al uleiurilor esențiale. Această experiență a aprins pasiunea Andreei și dorința de a achiziționa uleiuri esențiale numai de la distilerii care asigură calitate și puritate. A pus bazele Aromatics Internațional și, în timp, a călătorit și a construit legături cu mici distilerii organice din Anglia, Franța, Grecia, Bulgaria, Croația, Slovenia, Maroc, Italia, Canada, Insulele Seychelle, Africa de Sud, Emiratele Arabe, Statele Unite ale Americii.

În 1998, Andrea a predat primul ei program de certificare în aromaterapie. Acesta a fost momentul fondării Institutului Aromahead. Din 2010, de când a vândut Aromatics Internațional, Andrea se dedică în totalitate școlii de aromaterapie Aromahead.

Pe Andrea Butje o găsim aici:

www.aromahead.com/blog/

www.youtube.com/user/TrustYourSource

www.facebook.com/Aromatherapyeducation

www.pinterest.com/aromahead/

andrea-si-robert

Aromahead Institute founder, Andrea Butje, is presented with the Lifetime Achievement Award from the Alliance of International Aromatherapists (AIA).

sursa foto: Aromahead Institute

Când am intrat pentru prima data în contact cu uleiurile esențiale pure, nu știam nimic despre ele. Pe măsură ce am început să le folosesc, am fost nevoită să caut informații despre metode de utilizare, indicații și contraindicații, măsuri de siguranță. Am parcurs sute de articole, studii și multe cărți. Bineînțeles că le-am trecut prin filtrul personal, ceea ce vă recomand și vouă, și ulterior mi-am ales sursele de informare. Acele cărți și articole cu care eu am rezonat, pentru că erau bine documentate, puneau la dispoziție studii și alte resurse, erau obiective, și toate aveau o sursă comună: cartea „Essential Oils Safety” scrisă de Robert Tisserand și Rodney Young. Toți aromaterapeuții care își practică meseria într-un mod conștient, obiectiv și împărtășesc informația, fără excepție îl citează pe Robert Tisserand. Asta nu înseamnă că nu mai sunt și alte surse de încredere, dar chiar și acelea tot la Tisserand fac referire în materie de siguranță.

Robert Tisserand este un expert în aromaterapie și lider la nivel mondial, cu o experiență de peste 40 de ani în domeniu. Ceea ce îl face pe el un expert, după părerea mea, nu este doar experiența în domeniu, ci și faptul că scopul său principal a fost mereu îndemnul către conștientizare a proprietăților absolut incredibile pe care uleiurile esențiale le posedă, cu ajutorul argumentelor bazate în exclusivitate pe știință. Aromaterapia este știință pură.

Robert Tisserand a avut un rol esențial în domeniul aromaterapiei, aducându-i recunoaștere și credibilitate, cu ajutorul acestor argumente bazate pe studii științifice, ținând evidența tuturor cercetărilor științifice despre uleiurile esențiale publicate,  colaborând cu medici, naturopați, farmaciști și combinând datele științifice cu principiile terapiilor holistice.

Cartea „Essential Oils Safety” (Siguranță în folosirea uleiurilor esențiale) este principala resursă pentru cei care activează în domeniul aromaterapiei. În ea găsim tot ceea ce trebuie să știm în materie de siguranță (atât cât s-a studiat până acum), inclusiv contraindicații pentru fiecare ulei, diluție maximă pentru aplicare pe piele, etc. Robert Tisserand și „Essential Oils Safety” este și resursa noastră principală pentru articolele de pe blog și partea de siguranță în materie de uleiuri esențiale.

Pe Robert Tisserand îl găsim aici:

http://tisserandinstitute.org/

http://roberttisserand.com/

Popularitatea uleiurilor esențiale a cresut semnificativ în ultimii 15 ani. Faptul că acestea sunt tot mai folosite este absolut minunat, însă, din păcate, educarea consumatorului în acest sens a cam fost pierdută din vedere. În trecut, cei care vindeau și recomandau uleiurile esențiale erau aromaterapeuții certificați. Tot ei aveau grijă ca omul care le va folosi să primească uleiuri sigure (lipsite de orice risc) pentru problema lui specifică, să știe cum să le aplice fără a avea neplăceri și să știe și contraindicațiile. Astăzi, în schimb, au ajuns să vândă uleiuri esențiale tot felul de oameni care nu știu absolut nimic despre ele, nu au cunoștințe despre aromaterapie, despre cum funcționează ea și, cel mai important, nu știu absolut nimic despre partea de siguranță în utilizare. Iar asta poate deveni extrem de periculos atunci când vorbim despre copii și femei însărcinate.

Cele mai importante reguli în aromaterapie pentru bebeluși și copii:

Copiii nu ar trebui să ingereze niciodată uleiuri esențiale!

Păstrați-le în locuri în care copiii nu pot ajunge. Unele dintre uleiuri sunt toxice dacă sunt ingerate. Nu aplicați niciodată copiilor, mai ales intern, „scheme de tratament” gândite de vecina de la parter, consultant în vreo mare companie care vinde uleiuri esențiale.

În ceea ce privește accidentele, marea majoritate a cazurilor de otrăvire implică copii mici, de multe ori între 1 și 3 ani. În SUA, 75% dintre cazuri implică copii până în 6 ani. (sursa: „Essential Oils Safety”)

Diluarea este foarte importantă pentru TOATE uleiurile esențiale!

În această categorie de vârstă nu vorbim niciodată despre excepții. Absolut toate uleiurile esențiale se diluează înainte de a fi puse pe pielea copiilor, indiferent de brand, de câte zile îl folosim sau de zona unde îl aplicăm. Inclusiv atunci când îl punem în apa de baie a copilului, uleiul trebuie diluat într-o bază purtătoare precum mierea nerafinată, glicerină vegetală, Solubol (acestea sunt foarte potrivite în apa de baie) sau ulei vegetal de calitate. În cazul în care nu le diluăm, uleiurile intră în contact cu pielea în forma lor pură, concentrată și vor produce iritații.

La bebeluși, aplicarea pe tălpi este cea mai sigură dintre toate, pentru că tălpile sunt cel mai departe de fața bebelușului și aplicând acolo se evită inhalarea directă. Aplicarea pe tălpi este foarte discutată deoarece aromaterapeuții spun că este puțin eficientă, spre deosebire de consultanții marilor companii MLM (Multi-Level Marketing), care insistă mult pe acest tip de aplicare. Eu merg pe mâna marii majorități a aromaterapeuților și sunt convinsă că aplicarea pe tălpi la adulți și la copii mari este mai puțin eficientă decât aplicareacât mai aproape de zona pe care vrem să o tratăm.

Întrebat despre care sunt cele mai potrivite zone pe care să aplicăm uleiuri esențiale în cazul copiilor, Robert Tisserand zice așa: „Depinde mult unde este localizată problema. Cu copiii foarte mici nu este nicio diferență dacă aplicăm pe tălpi sau pe umeri, cantitatea inhalată este aceeași, doar dacă nu acoperim picioarele cu șosete. Dar, în general, aplicăm uleiurile unde este nevoie. Aplicarea pe tălpi este adesea menționată pentru copii. Acest lucru este în regulă și este o opțiune relativ sigură. E de menționat, însă că tălpile nu absorb uleiul mai bine decât altă parte a corpului, ba chiar absorb mai puțin. În general, aplicăm pe spate și pe stomac.”

După cum spuneam, la copii mici (sub 2 ani), consider aplicarea pe tălpi sigură și poate fi și eficientă. Sigură pentru că sunt șanse ca uleiul să fie inhalat în cantitate mai mică, mai ales dacă acoperim imediat cu șosete, și poate fi și eficientă deoarece pielea tălpilor copiilor este mult mai subțire decât cea a adulților. Este o metodă pe care aș folosi-o strict din motive de siguranță și în cazuri mai puțin acute, deoarece nu îi garantez eficiența. În cazuri acute, în care îmi doresc eficiență maximă, am că primă opțiune inhalarea și apoi masajul spatelui, pieptului, abdomenului.

Folosiți principiile diversificării, introduceți câte un ulei o dată și dați-i timp să acționeze!

Când începeți să folosiți uleiurile esențiale pentru copii, nu uitați că încă nu știți dacă acesta este sau nu alergic la vreun ulei. Urmăriți orice tip de reacție și permiteți organismului copilului să se obișnuiască cu uleiul respectiv. Acest lucru este valabil și pentru aplicare topică și pentru difuzare.

Consultați un specialist dacă copilul este alergic, suspect de astm sau alte probleme respiratorii,  și/sau are imunitatea foarte scăzută! 

De când începem să le folosim?

Alegerea mea personală este să nu recomand uleiuri esențiale în primele trei luni de viață ale copilului și cu foarte mare prudență până la un an. Corect este să vă scriu însă și părerea expertului în materie de siguranță, Robert Tisserand. Acesta dă niște reguli generale de diluare a uleiurilor pentru copii mici și foarte mici. Vă reamintesc faptul că nu toate uleiurile pot fi folosite la copii mici, că se folosesc numai la nevoie și numai dacă beneficiile depășesc riscurile. Conform lui Tisserand, diluăm așa:

  • Pentru copii mai mici de 3 luni, pentru aplicare pe tot corpul, concentrație de maxim 0,1%, iar pentru aplicare locală maxim 0,2%.
  • Pentru copii între 3-24 luni, pentru aplicare pe tot corpul, concentrație de maxim 0,25%, iar pentru aplicare locală maxim 0,5%.
  • Pentru copii între 2-6 ani, pentru aplicare pe tot corpul, concentrație de maxim 1%, iar pentru aplicare locală, maxim 2%.

Din experiența personală, pot spune cu certitudine că inhalarea este mult mai eficientă decât aplicarea topică (conform lui Robert Tisserand, atunci când le inhalăm se absorb în proporție de 75%, iar când le aplicăm topic, doar 10%) și că foarte rar este nevoie să ajungem la diluție de 2%. În marea majoritate a cazurilor, diluția de 1% este și eficientă și mult mai sigură.

În ceea ce mă privește aleg o variantă mult mai sigură. Eu recomand pentru copiii sub doi ani numai uleiuri Kids Approved inhalate (difuzate de obicei), iar pe piele hidrolați. În cazul problemelor cărora hidrolații nu le fac față, se pot aplica pe piele uleiuri Kids Approved în concentrațiile de mai sus. Pentru copiii peste doi ani alegem tot inhalarea în primă fază, însă dacă este nevoie se poate apela și la aplicare topică cu respectarea concentrațiilor de mai sus. Cel mai adesea o diluție de 1% este suficientă.

Ce uleiuri NU sunt potrivite pentru copii?

În primul rând, uleiuri care necesită atenție sporită sunt cele care conțin 1,8 cineol și mentol. Cele mai comune sunt menta cu mentol, iar cu 1,8 cineol: majoritatea speciilor de eucalipt, rozmarinul, cajuput, cardamom, niaouli, ravintsara, lavandă spike.

Cele mai multe controverse în lumea uleiurilor esențiale sunt în legătură cu folosirea uleiurilor de mentă și eucalipt la copii, pentru că acestea conțin cele mai mari cantități de mentol și 1,8 cineol. Când am răsfoit pentru prima dată cartea „Essential Oils Safety” (ediția din 2014), indicațiile la mentă erau să nu fie aplicat pe sau aproape de fața copiilor, iar la eucalipt indicația era să nu fie folosit pentru copiii sub 10 ani. Între timp, după alte studii, lucrurile s-au schimbat puțin. Pentru că, în asemenea situații, părerea specialiștilor este cea care contează, îl voi cita din nou pe Robert Tisserand (sursa: http://wegotreal.com/essential-oil-concerns-robert-tisserand/ ):

„Sunt uleiurile esențiale de mentă și eucalipt potrivite pentru copii?”

R.T.: „Acestea sunt două dintre cele mai eficiente uleiuri esențiale pentru infecții respiratorii și congestie, dar prea mult poate fi destul de periculos, mai ales pentru bebeluși. Din cauza compușilor 1,8 cineol din eucalipt și mentol din mentă, aceste uleiuri pot încetini respirația sau pot cauza probleme neurologice, dar există și opțiunea folosirii în siguranță. Pentru copiii sub 3 ani, menta ar fi mai bine să fie evitată de tot, iar eucaliptul poate fi difuzat sau folosit topic în concentrație de maxim 0,5%. Pentru copii între 3 și 6 ani, ambele pot fi difuzate, iar când sunt aplicate topic, menta să fie în concentrație de maxim 0,5%, iar eucaliptul maxim 1%. ”

Există în continuare aromaterapeuți care nu recomandă menta sub 6 ani și eucaliptul sub 10 ani. Oricum, este bine de știut că există multe alte uleiuri perfect sigure pentru copii și foarte eficiente în probleme respiratorii. Câteva exemple ar fi: busuioc, piper negru, cedru, chiparos, musețel german, tămâie, măghiran, arbore de ceai, lămâie, cimbru, etc. Dcă niciun ulei Kids Approved nu funcționeazăse poate difuza și eucaliptul în cantități mici.

Uleiuri care NU se aplică deloc pe pielea copiilor sub 2 ani, pentru că pot fi iritante ( pot fi difuzate, însă): piper negru, cassia, cuișoare, lemongrass, smirnă (myrrh), oregano, cimbru, ylang ylang.

Uleiuri care nu se folosesc la copii sub 5 ani din cauza efectelor estrogenice:  fenicul, anason, anason stelat.

Uleiuri total interzise copiilor:  wintergreen,  mesteacăn.

Precizez că am menționat uleiurile cele mai comune. Este foarte important ca, atunci când cumpărați un ulei esențial, să citiți informațiile puse la dispoziție de producător sau furnizor în materie de siguranță.

Alegeri personale

Fetele mele beneficiază din plin de proprietățile uleiurilor esențiale. Cel mai des apelez la difuzie. Singurele uleiuri pe care le-am mai aplicat pe piele în ultimele câteva luni au fost lavanda, cedrul, mușețelul german, în concentrație de maxim 1%. Restul, toate și-au făcut treaba în difuzor sau în inhalatoare personale.

Evit să recomand uleiuri esențiale difuzate și mai ales aplicate pe piele bebelușilor sub 3 luni. Aș difuza pentru copii atât de mici doar dacă ar fi maximă nevoie și numai uleiuri foarte blânde și în cantități foarte mici. Da, între niște picături de nas și ulei de lavandă în difuzor, aș alege uleiul de lavandă. M-aș asigura, însă că bebelușul este văzut de către medicul pediatru la primele sim ptome de boală. Între 3 și 6 luni, aș difuza în cantități mici uleiuri blânde precum lavandă, mandarină sau mușețel. După 6 luni, aș rămâne tot de difuzie în cantități mici și aș mai adăuga uleiuri precum bergamotă, cedru, chiparos, lămâie, brad, grepfrut, geranium, scorțișoară, neroli, palmarosa, pin, rosalina, trandafir, santal, portocală, arbore de ceai, tămâie, etc.

Aș lăsa aplicarea topică pentru perioada de după 1 an, dar și atunci tot difuzia mi-ar fi prioritară. Aceleași uleiuri pe care până la 1 an doar le-aș difuza, după 1 an, în caz de nevoie, le-aș aplica pe piele (cu excepția scorțișoarei care este sigură doar difuzată) în concentrație de maxim 1% și cu mare atenție la cele fototoxice.

Sub nicio formă nu recomand: wintergreen și mesteacăn la copii de nicio vârstă (din cauza salicilatului de metil, care poate cauza sindromul Reye), fenicul sau anason (inclusiv anason stelat) la copii sub 5 ani și sunt foarte atentă la combinațiile gata făcute care conțin aceste uleiuri. În legătură cu mentă și eucalipt, mă ghidez după indicațiile lui Robert Tisserand (cele de mai sus).

Cât de mult e prea mult? Cât și cum difuzăm în preajma copiilor?

R.T.: „Difuzarea uleiurilor esențiale în așa fel încât uleiul esențial să se simtă într-un mod discret este în regulă oriunde, pentru orice perioadă de timp. Asta înseamnă câteva picături în 24 de ore (completare- „câteva” pentru mine înseamnă aproximativ 10). În cantitate mai mare de atât, ar trebui să fie folosite doar intermitent și doar la nevoie – atunci când copilul este bolnav sau atunci când altcineva din casă este bolnav. Intermitent înseamnă: 30-60 de minute pornit, 30-60 de minute oprit (difuzorul). Difuzoarele care pot fi programate sunt perfecte pentru asta. Difuzarea intermitentă este mult mai eficientă și sigură decât cea continuă. Dacă un copil face infecții respiratorii repetate, una după alta, e posibil să aibă nevoie de ajutorul unui aromaterapeut. Copiii au sistem imunitar foarte puternic, ba chiar acesta are nevoie să fie provocat pentru a deveni și rămâne puternic. Folosirea zilnică a uleiurilor esențiale în scop preventiv, pe parcursul mai multor săptămâni sau luni, nu este întotdeauna o idee bună. Folosirea la nevoie este o alegere generală bună. ”

În ceea ce privește difuzarea intermitentă, tot Tisserand explică pe pagina de Facebook Robert Tisserand Essential Training, de ce aceasta este mult mai eficientă: „Deoarece corpul nostru, în special sistemul nervos, se obișnuiește (cu substanța respectivă) după această perioadă de timp (30-60 de minute). Dacă difuzăm în mod continuu, beneficiile nu cresc și există dovezi că organismul devine stresat în diferite feluri.”

15-despre-difuzare

Folosiți uleiurile esențiale cu încredere în susținerea sănătății copiilor voștri! Respectați regulile de siguranță, nu excludeți niciodată părerea medicilor și, în același timp, aveți încredere în voi și în copiii voștri! Și nu în ultimul rând, oferiți-le dragoste, îmbrățișări, siguranță și cuvinte calde!

Cu drag de voi,

Ada

Resurse:

Cea mai utilizată, sigură și eficientă metodă de folosire a uleiurilor esențiale este inhalarea. Probabil vă întrebați de ce spun că este cea mai eficientă, având în vedere faptul că atunci când inhalăm un ulei esențial, acesta se absoarbe în corp în proporție de 70-75%, iar atunci când vorbim despre ingestie, absorbția este de 90-95%. Ingestia are locul ei și este binevenită în unele situații, dar numai sub strictă supraveghere a unui medic cu pregătire în aromaterapie sau a unui aromaterapeut pregătit pentru această metodă de aplicare, capabil să cântărească dacă beneficiile depășesc riscurile. Un aromaterapeut bun și conștient nu-ți va da niciodată să înghiți ulei esențial de lămâie pentru energizare sau pentru „detoxifiere”. Întâi, pentru că uleiul esențial de lămâie, obținut prin presare din coaja fructului, e total altceva față de sucul de lămâie stors din pulpa fructului. Apoi, să ne gândim logic: dacă îl înghițim, uleiul ajunge în sistemul digestiv, acolo intră în contact cu diferite substanțe și enzime și își schimbă complet structura chimică. Este posibil ca unele molecule să se absoarbă prin mucoase înainte de a ajunge în intestinul subțire. Dar chiar și așa, calea pe care compușii din ulei o au de străbătut este una semnificativă. În schimb, atunci când inhalăm acel ulei esențial de lămâie, membrana olfactivă transmite informația la creier aproape instantaneu. Vă las pe voi să spuneți care este calea cea mai rapidă. Și nici nu mai vorbim despre binele pe care îl facem organelor noastre interne, scutindu-le de procesarea unor substanțe atât de concentrate. Mai degrabă vorbim despre intoxicare, dar în niciun caz despre „detoxifiere”.

Metode de inhalare

Difuzarea este procesul de dispersare a uleiurilor esențiale în mediul ambiant. Difuzarea se poate face prin diferite metode.

Aplicarea uleiului esențial pe un șervețel, carton, batistă. Este o metodă simplă, la îndemână și ieftină.  Se pun câteva picături de ulei esențial pe materialul ales și se ține aproape de nas.

Difuzarea cu ajutorul aburilor. Această metodă este eficientă pentru perioade foarte scurte de timp. Uleiurile esențiale se oxidează rapid atunci când sunt expuse la temperatură ridicată. Se pot face inhalații de maxim 5 minute cu o cantitate mică de ulei esențial (se pune apă fierbinte într-un bol, 1-2 picături de ulei esențial și se stă deasupra bolului cu capul acoperit). Aceste inhalații pot fi foarte eficiente în cazul problemelor care țin de sistemul respirator, sinuzite, etc. Există surse care recomandă această metodă pentru difuzarea uleiurilor în mediul ambiant. În acest caz, se pune apă caldă într-un bol și maxim 10 picături de ulei esențial; bolul se pune în cameră, într-un loc sigur și în care copiii nu pot ajunge. Personal nu folosesc această metodă, nu mi se pare că uleiurile esențiale au cum să își păstreze proprietățile terapeutice pentru mult timp dacă sunt expuse la temperatură înaltă. Atenție: pentru inhalații la abur este important să ținem cont de acele uleiuri care pot fi iritante și să le folosim în cantități foarte mici (mentă, eucalipt, scorțișoară, etc)

Difuzarea cu ajutorul candelei. În mod normal, nu aș fi scris deloc despre această metodă,pentru că nu o consider eficientă, însă există site-uri care fac referire la ea și multe persoane care se întreabă dacă este una potrivită. Exact ca și difuzarea cu ajutorul unui bol cu apa caldă, candela expune uleiul esențial la o temperatură care îl face să se oxideze foarte repede; așadar, dacă vrem să beneficiem și de proprietăți terapeutice, nu doar de miros, mai bine uităm de ea.

Spray de cameră. Picăturile de ulei esențial sunt puse în apă distilată, într-o sticlă cu pulverizator. Această metodă este foarte bună pentru a împrospăta aerul dintr-o cameră, așternuturile, perdelele, etc.

Difuzarea cu ajutorul umidificatoarelor. Umidificatoarele pot aduce foarte multe beneficii, dar, dacă vorbim despre difuzarea uleiurilor esențiale cu ajutorul lor, aceasta este cea mai puțin eficientă metodă. Cantitatea de apă este foarte mare, iar uleiul se pierde. Putem obține un miros frumos, dar potențialul terapeutic este foarte scăzut din cauza cantității mari de apă.

Difuzarea cu ajutorul difuzoarelor cu ultrasunete. Difuzoarele cu ultrasunete sunt aparate speciale pentru aromaterapie, care folosesc apă și unde ultrasonice pentru difuzarea uleiului esențial în mediul ambiant. Un difuzor cu ultrasunete este un aparat care ajută uleiul esențial să se evapore în aer, fără a folosi căldură, deci fără a afecta valoarea terapeutică a uleiului. Aceste aparate sunt potrivite pentru spații medii și mici. Ele folosesc mai puțin ulei pentru perioade mai lungi de timp.

Difuzarea cu ajutorul nebulizatoarelor. Nebulizatorul este un aparat care folosește nebulizarea pentru dispersarea uleiului esențial. Nebulizarea este procesul prin care uleiurile esențiale sunt descompuse în particule foarte mici. Este cea mai bună metodă pentru a beneficia de proprietățile terapeutice ale uleiurilor esențiale, deoarece le descompune în particule suficient de mici încât corpul nostru să le absoarbă rapid. Este metoda cu ajutorul căreia particulele de ulei ajung cel mai în profunzime. Nebulizatoarele nu au nevoie de apă, doar de ulei esențial. Ele folosesc o cantitate mai mare de ulei pentru o perioadă mai scurtă de timp. Sunt potrivite pentru spații mari.  (sursă: Jennifer Stephens LRRT -Licensed and Registered Respiratory Therapist, http://www.uniquescentedproducts.com/what-s-the-différence-between-a-nebulizer-and-a-diffuser-.html)

Atentie! Nebulizatoarele pentru uleiuri esentiale sunt total diferite de aparatele pentru aerosoli.

Inhalarea cu ajutorul inhalatoarelor personale. Aceasta este cea mai bună formulă prin care putem avea uleiurile mereu cu noi și le putem folosi fără să îi deranjăm pe cei din jur, fără să fim nevoiți să ne masaăm, etc. Inhalatoarele personale pentru aromaterapie se vând goale și se pot personaliza acasă. Au patru componente: un fitil din bumbac pe care se pune uleiul esențial, o parte exterioară din plastic în care se pune fitilul și care intră în contact direct cu nasul, un capac care îl închide și ține fitilul înăuntru și o altă parte care închide inhalatorul de tot și se deschide doar atunci când vrem să inspirăm profund din inhalator. Inhalatorul are mărimea unui ir de buze și este ușor de strecurat oriunde.

 Cum se face un inhalator personal?

După ce m-am documentat pentru acest articol, mi-am refăcut lista de dorințe și cu siguranță voi achiziționa și un difuzor care folosește nebulizarea. Până acum am folosit inhalarea din palme, inhalatoarele personale pe care le-am personalizat în funcție de nevoi și difuzarea cu ajutorul unui  aparat cu ultrasunete care necesită și apă. Mă întreb cât de spectaculoasă poate fi difuzarea cu nebulizatorul, dacă cea cu difuzorul cu apă a fost atât de eficientă de fiecare dată ☺.Cu siguranță vă țin la curent și voi face o comparație între cele două. Până atunci, să ne bucurăm de uleiuri în cât mai multe feluri!

LE. Nebulizatoarele sunt, într-adevăr spectaculoase! Eu m-am îndrăgostit de ele și declar cu toată convingerea că ele oferă cea mai pură formă de aromaterapie deoarece livrează uleiurile esențiale în cea mai pură formă a lor. Aroma este nealterată, la fel și compoziția chimică și calitatea energetică. Le recomand cu căldură!

Cu drag de voi,

Ada

 

 

Atunci când le aplicăm pe piele, uleiurile esențiale, fiind extrem de concentrate, se diluează. Diluțiile pot fi de 0,5%, 1%, 2%, 3%, 5%, 10%, în funcție de intenții și destinatari.

Se folosește o diluție de 1% atunci când scopul urmărit are legătură cu fondul emoțional, pentru a accesa efectele energetice subtile ale uleiurilor sau când aplicăm pe pielea copiilor, a femeilor însărcinate, a vârstnicilor, a celor cu sistem imunitar compromis sau atunci când aplicăm diluția obținută pe față.

Diluția de 1% înseamnă 5-6 picături de ulei esențial în 30 ml de bază purtătoare (ulei, unt, cremă). Se poate face și o cantitate mai mică, de 10 ml, spre exemplu. În acest caz se adaugă doar 1-2 picături de ulei esențial.

Diluția de 2% este potrivită pentru utilizare zilnică și masaj, dar numai în cazul adulților sănătoși.

2% înseamnă 10-12 picături de ulei esențial în 30 de ml de bază purtătoare.

Atunci când vrem să folosim o diluție pentru probleme specifice locale precum congestia sau leziuni ale mușchilor și tendoanelor, este indicat să alegem o diluție de 3-5%.

Diluția de 3% înseamnă 15-18 picături de ulei esențial în 30 de ml de bază purtătoare.

Este de menționat faptul că procentul diluțiilor, atât în cazul adulților cât și în cazul copiilor poate să oscileze în funcție de porțiunea de piele pe care urmează a fi aplicată combinația obținută. În cazul unei aplicări pe o porțiune mică de piele și pe o perioadă limitată, diluția poate fi crescută cu 1-2 procente. Pentru aplicare pe tot corpul, procentul este mereu mai mic. Spre exemplu, o gleznă inflamată a unui copil peste doi ani poate fi masată cu uleiuri esențiale diluate 2%. În cazul adultului se poate crește pâna la 5%, atât timp cât uleiul o permite (unele au diluție maximă permisă – citiți contraindicațiile de pe site a fiecărui ulei pe care îl folosiți).

Există situații în care un aromaterapeut poate să folosească diluții mai mari, însă acest lucru trebuie făcut cu atenție, în funcție de persoana pentru care se face diluția respectivă, vârsta acesteia, uleiurile folosite și toate indicațiile și contraindicațiile pentru fiecare ulei în parte. Iar aceste diluții mari se folosesc pe o perioadă limitată de timp și într-un mod controlat.

Una dintre modalitățile de folosire a uleiurilor esențiale când scopul este echilibrarea emoțională este aplicarea pe porțiuni mici de piele (încheieturi, în spatele urechilor, în zona inimii, etc). În aceste cazuri, având în vedere că porțiunea de piele pe care se aplică este extrem de mică,  se poate folosi o diluție până la 10%.

Fiecare dintre noi avem responsabilitatea să citim indicațiile și contraindicațiile pentru fiecare ulei pe care îl folosim. Acest lucru este esențial deoarece există uleiuri care pot să interacționeze cu diferite medicamente, există uleiuri iritante, uleiuri contraindicate copiilor, femeilor gravide, etc.

Diluarea uleiurilor esențiale pentru copii

 

Ce sunt bazele purtătoare?

Bazele purtătoare (carriers) sunt toate substanțele folosite în aromaterapie pentru diluarea uleiurilor esențiale. Baza purtătoare poate fi un ulei vegetal, o cremă sau o loțiune, o sare de baie sau gelul de aloe vera.

Uleiurile vegetale (cele mai folosite în aromaterapie pentru aplicarea pe piele) sunt obținute tot din plante, însă nu sunt volatile precum uleiurile esențiale, sunt mai grele și sunt prietenoase cu pielea. Uleiurile purtătoare sunt folosite pentru diluarea uleiurilor esențiale deoarece cele din urmă pot fi foarte iritante pentru piele.

Este important de precizat faptul că uleiurile esențiale se diluează în ulei purtător și atunci când le punem în apa de baie. Dacă le-am pune direct în apă, ele nu s-ar dizolva, ar pluti la suprafață și ar ajunge pe piele nediluate, crescând riscul unor posibile iritații.

Cu drag de voi,
Ada Guțiu.

Atunci când vine vorba despre remedii naturale, unele dintre cele mai eficiente și mai valoroase sunt, cu certitudine, uleiurile esențiale, care în ultimii ani sunt tot mai studiate, apreciate, iubite. În timp ce medicina alopată are rolul ei foarte bine stabilit și prețuit, terapiile alternative sunt instrumente la îndemână, care ne echilibrează și au grijă de starea noastră generală, astfel încât să fim cât mai rar nevoiți să apelăm la substanțele de sinteză.

Există câteva motive pentru care tot mai mulți oameni aleg să își întărească sănătatea și să-și îmbunătățească calitatea vieții folosind uleiurile esențiale.

În primul rând, e important de știut că uleiurile esențiale influențează în același timp toate planurile: fizic, psihic, emoțional și spiritual. Ele lucrează la conectarea minții, emoțiilor, corpului și spiritului între ele, în așa fel încât acest lucru să se traducă printr-o stare generală bună. Având efecte pe toate planurile, sunt extrem de versatile. Un ulei esențial poate fi folosit în scopuri de toate felurile care țin de sănătatea fizică sau emoțională a unei persoane.

Sunt foarte potente. Uleiurile esențiale sunt extracte foarte concentrate din plante, care oferă regenerare, întărire și echilibrare, cu efecte secundare minime, uneori inexistente. În foarte multe dintre situații, una sau două picături sunt suficiente pentru a obține efectul dorit. Și dacă avem în vedere faptul că într-o picătură de ulei de trandafir se află petalele de la 50 de trandafiri, este evidentă potența lor.

Uleiurile esențiale sunt, în general, sigure. Există puține contraindicații și măsuri de siguranță. Atunci când sunt folosite responsabil, cu prudență, cu informare prealabilă, la nevoie și cu respect pentru noi și pentru natură, siguranța este implicită.

Sunt ușor de folosit. Este nevoie de (auto)educare în domeniu. Poate să pară copleșitor la început, însă dacă reținem câteva reguli de bun simț, uleiurile esențiale ne pot deveni cei mai buni prieteni și cele mai valoroase instrumente pentru a ne susține sănătatea. Există situații în care chiar dacă nu alegem uleiul potrivit pentru un anumit scop, efectele lui benefice se resimt pe alte planuri sau rezolvă alte probleme.

Au viață lungă. Atunci când uleiurile esențiale sunt depozitate în sticle bine închise, în medii reci și uscate, ferite de lumina și căldură, viață lor este lungă. Există câteva excepții, uleiuri care sunt predispuse la oxidare și a căror viață este mai scurtă, dar acestea sunt puține și este indicat să le achiziționam în cantități mai mici pentru a le înlocui mai des.

Fiecare persoană care folosește deja uleiurile esențiale pure va avea propria lista de motive pentru care o face. Sunt persoane care urmăresc întărirea organismului, altele care sunt foarte atente la efectele secundare ale medicamentelor de sinteză și atunci preferă variantele naturale, persoane care urmăresc mai ales efectele pe plan emoțional, persoane care învață să trăiască cât mai natural. Și lista poate să crească mult. Un lucru este cert, însă: orice ai urmări, uleiurile esențiale îți pot deveni cu adevărat… esențiale! 🙂

Cu mult drag,
Ada Guțiu

Am mai spus-o și o voi repeta la nesfârșit, viața înseamnă echilibru. Tot despre echilibru vorbim și când vine vorba despre sănătatea noastră și orice ține de un stil de viață sănătos. Putem vorbi despre nenumărate tipuri de terapii complementare, remedii mai mult sau mai puțin eficiente, alimentație, felul în care gândim și percepem viața, totul se reduce la același echilibru. Trăiesc cu convingerea că nicio extremă nu este sănătoasă, putem să înclinăm într-o direcție mai mult decât în alta, dar în final toți tindem spre esență. Și esența este acolo, în noi.

Aromaterapia este exact despre asta. Despre cum să lăsăm natura să ne centreze, despre cum să ne trăim toate sentimentele, fie ele ușoare sau grele, despre cum să le îmbrățișăm și să le lăsăm să ne conducă pe drumul spre cea mai bună variantă a noastră. Aromaterapia este în primul rând despre partea emoțională și spirituală, abia apoi despre cea fizică. Asta înseamnă că uleiurile esențiale nu sunt pentru toată lumea. Scriam asta la un moment dat, înainte să aprofundez cu adevărat acest domeniu:

Uleiurile esențiale nu sunt pentru toată lumea. Sunt pentru cei dispuși să învețe, cei deschiși, cei care vor soluții naturale, cei care nu cred orbește în ce li se spune, ci cercetează, cei care au încredere în medici, dar au încredere și în propriile instincte, cei care prețuiesc o picătură din natură, cei care au încredere în corpul lor și în al copiilor lor. Sunt pentru oamenii conștienți, care trăiesc un prezent frumos și care își învață copiii să trăiască la fel. Aromaterapia este cea mai frumoasă descoperire pe care am făcut-o. Nu pentru că uleiurile esențiale ar fi miraculoase, ci pentru că au capacitatea de a mă susține în aproape orice luptă. Și nu, nu vreau să conving pe nimeni. Veți simți singuri dacă sunt pentru voi. Să fim sănătoși. Și împăcați. Restul sunt detalii.

E adevărat că atunci când scriam rândurile de mai sus eram concentrată pe efectele uleiurilor esențiale pe partea fizică, eram uimită de cât de bine susțin ele organismul. Mi-a luat ceva timp și conștientizare să înțeleg că ele acționează în primul rând pe plan emoțional. Să vă dau un exemplu: bergamota – un ulei absolut divin. Se știe clar despre bergamotă că este calmantă, relaxantă, extrem de eficientă în depresii. În același timp, ne susține în exteriorizarea emoțiilor reprimate. Atunci când o folosim pentru crampe abdominale, în primul rând ne va calma și relaxa, apoi va calma și durerile, având efect antispasmodic. Poate fi folosită și pentru probleme ale pielii, care foarte des pot fi exact corespondentul acelor emoții reprimate despre care scriam mai sus.

Pentru că nu vreau să subestimez în vreun fel miile de studii care s-au făcut pe uleiurile esențiale sau mai exact pe compușii chimici care se găsesc în uleiuri, să avem foarte clar în vedere faptul că dacă niște cercetători au demonstrat efectul anti-inflamator al mentolului, atunci este clar că uleiul esențial de mentă va avea efect anti-inflamator, indiferent care este fondul emoțional al persoanei care îl folosește. Chimia este foarte clară, studiile la fel. Ceea ce aș vrea să nu scăpați din vedere este faptul că uleiurile esențiale înseamnă o sinergie între mulți compuși. Iar această sinergie este foarte greu și de studiat, și de recreeat în laborator. Și nici efectele absolut minunate, pe toate planurile, după părerea mea, nu le vom obține cu alte medicamente sau remedii.

Și pentru că am pomenit despre medicamente, aș vrea să fie bine înțeles un aspect. Părerea mea este că medicina alopată, absolut fascinantă și indispensabilă, se poate asocia cu terapiile complementare. Eu personal, orice calitate aș avea, mereu voi îndruma omul spre medic, mereu îl voi încuraja să caute părerea unui specialist capabil să îi pună diagnosticul corect dacă e cazul. Niciodată nu voi susține că aromaterapia poate să facă ceea ce medicina alopată face. Medicina alopată salvează vieți, intervine în situații critice, urgențe, este indispensabilă, după cum spuneam. Și sunt extrem de recunoscătoare să trăiesc într-o perioadă în care medicina este atât de evoluată. Dar, pe de altă parte, nu pot fi de acord cu un medic care prescrie antibiotic unui copil cu „roșu în gât”. Fără analize. Mi se pare crunt să subestimăm în asemenea fel organismul unui copil care este perfect programat și poate să lupte. Recunosc, întotdeauna voi prefera uleiurile esențiale în locul medicamentelor cu o mulțime de contraindicații, dar asta nu înseamnă că refuz medicamentele atunci când e cazul.

Mi-aș dori să existe mai mulți medici care să abordeze problemele într-un mod holistic. Să-și dorească să trateze și cauza, nu doar simptomul. Și, din nou, ajungem la echilibru. Sunt medici care combină medicina alopată cu aromaterapia, homeopatia și multe alte terapii complementare. Și fac o treabă excelentă, având mereu atenția pe pacient ca persoană și nu doar pe problema specifică a acestuia. Și voi avea mereu convingerea că atunci când în noi există emoții reprimate, atunci când suferim pe plan emoțional, mai devreme sau mai târziu vom somatiza. Tot mai des se vorbește în literatura de specialitate despre efectele dezastruoase ale stresului, ale șocurilor și traumelor asupra sănătății. Aici cred eu că poate interveni aromaterapia. Ne susține pe plan emoțional, în același timp ajută și organismul și în acest fel putem să găsim echilibrul.

Poate ești în dubii, așa cum am fost și eu la un moment dat. Să le încerci sau nu? Te rog să o faci numai dacă ești deja sau vrei să fii receptiv. Receptiv la tot ce înseamnă aromaterapie. Asta înseamnă să vrei să înțelegi cu adevărat ce este un ulei esențial, cum acționează el, să accepți faptul că vorbim despre chimie pură, despre lucruri demonstrate. Încearcă-le doar dacă crezi că ai putea să renunți la scepticismul care ne caracterizează pe toți. Doar dacă, după ce simți primele efecte, pe orice plan, ești destul de sincer încât să spui că uleiurile esențiale sunt minunate! ❤️

Dacă te întrebi care este scopul meu, îți răspund acum: iubesc aromaterapia din tot sufletul meu, mă pasionează cum numai psihologia o mai poate face. Interesul meu este ca oamenii să folosească uleiuri esențiale pure, să fie educați, să înțeleagă, să fie conștienți de propriile alegeri, să cerceteze și să se documenteze, să treacă prin filtrul personal orice informație, să nu lase pe nimeni să îi convingă să bea uleiuri esențiale în apă. Atunci când uleiurile esențiale pure vor fi folosite de către oameni conștienți și educați, voi ști că ceva am făcut bine, iar aromaterapeutul din mine va avea o treabă mai ușoară. Și, bineînțeles, lumea va deveni un loc mai bun. 🙂

Cu drag de voi,
Ada