Articole

Uleiurile esențiale au stârnit de-a lungul timpului extrem de multe controverse. În toate țările în care aromaterapia este intens utilizată de zeci de ani, iar aromaterapeutii certificați sunt ușor de găsit, folosirea uleiurilor esențiale este disputată între două tabere: aromaterapeutii și școlile de aromaterapie și companiile de tip Multi Level Marketing care comercializează uleiuri esențiale. Am încercat să identific motivele acestor controverse având în vedere că m-am aflat în ambele tabere.

Dacă ești familiar cu cele două categorii și disputele dintre ele am speranța că acest articol va face lumină. Dacă aromaterapia este un subiect cu totul nou pentru tine și ești interesat să încerci uleiurile esențiale, privește acest articol ca pe o unealtă care să te ajute să iei decizii în cunoștință de cauză în viitor.

Care sunt cele mai disputate subiecte și ce spune fiecare tabără despre ele?

Felul în care sunt vândute uleiurile esențiale

O companie de tip MLM presupune o întreagă rețea de tip piramidal cu o strategie de marketing foarte bine pusă la punct, în care orice persoană care plătește o taxă inițială devine consultant, cumpără produsele la un preț mai mic și are posibilitatea să le vândă mai departe. Pe scurt, plătești taxa, devii consultant și ai posibilitatea să îți construiești o afacere în cadrul unei companii cunoscute, cu investiție inițială mică și cu potențial de câștig semnificativ. Două exemple în acest sens sunt Young Living și doTERRA. Acest tip de strategie de marketing are două mari calități: produsele lor se răspândesc foarte rapid datorită consultanților motivați să le împărtășească și ajută enorm de mulți oameni să obțină câștiguri suplimentare, oameni care poate nu vor sau nu își permit să investească într-o afacere.

Ce spun aromaterapeuții?

Marea majoritate susțin faptul că uleiurile esențiale nu sunt produse care să poată fi vândute în siguranță în acest sistem. Aromaterapeutii, mai ales cei specializați pe ingestie sunt persoane care studiază ani de zile uleiurile esențiale. Învață despre ele, sunt la curent cu studiile care se fac în domeniu, le știu toate contraindicațiile, au cunoștințe aprofundate de farmacodinamică, farmacocinetică și tehnici de formulare adecvate.

Susțin că uleiurile esențiale sunt extrem de potente și persoanele care le folosesc acasă trebuie să se limiteze la inhalare și aplicare topică și au pretenția ca cei care vând uleiuri esențiale să pună la dispoziția clienților modalități de folosire în siguranță și lista cu contraindicații pentru fiecare ulei (acolo unde este cazul). Î

n companiile de tip MLM, clientul se bazează pe recomandările consultantului care, în opinia aromaterapeutilor, nu are de unde să învețe să folosească uleiurile în siguranță și nu își poate permite să facă recomandări. Robert Tisserand spune: “comercializarea uleiurilor esențiale de către consultanți este precum practicarea medicinii fără licență”. Young Living și doTERRA susțin că își educă consultanții, însă recomandările lor sunt considerate periculoase de către aromaterapeuti.

Ca să fii consultant și să îți faci bine treaba într-o companie de tip MLM trebuie să ai încredere deplină în sistem, în companie, în experții lor. Așadar, este firesc ca un consultant să răspândească cu convingere orice informație pune compania la dispoziție și să refuze să creadă că acele informații pot fi periculoase. Pe de altă parte, este la fel de firesc ca aromaterapeutii care știu infinit mai multe lucruri despre uleiuri decât consultanții, să experimenteze neputință și frustrare atunci când văd că recomandările se fac de către oricine, oricând, oricui.

Ingestia uleiurilor esențiale

Ingestia este, cred, cel mai sensibil subiect în această dispută.

Young Living și doTERRA susțin că uleiurile esențiale pot fi luate intern fără probleme, scriu asta și pe eticheta sticluțelor. Recomandă ingestia uleiurilor în apă sau în capsule, diluate sau nediluate.

Ce spun aromaterapeuții?

În primul rând, susțin că uleiurile esențiale ar trebui ingerate numai la recomandarea unui aromaterapeut specializat pe ingestie. Argumentele lor se bazează pe fapul că acestea sunt extrem de concentrate și potente, pot irita mucoasele foarte tare, pot interacționa cu alte medicamente, pot agrava afecțiunile persoanei care le ingerează, sunt procesate de organele interne, iar atunci când se abuzează de ele pot afecta ficatul, rinichii și alte organe interne.

Ei spun că uleiurile pot fi luate intern, cu siguranță, însă pentru a stabili un protocol este nevoie  de vaste cunoștințe în domeniu (noțiuni de chimie, farmacologie, contraindicații, interacțiuni cu alte medicamente). Marea problemă este abuzul de uleiuri și nediluarea acestora atunci când sunt ingerate (Young Living și doTERRA recomandă adăugarea de ulei esențial în apa de băut, zilnic, lucru extrem de contestat de către aromaterapeuti deoarece asta presupune ingestia uleiului nediluat- apa și uleiul nu se amestecă- și pentru perioade lungi de timp). Citește mai mai multe despre ingestia uleiurile esențiale.

Apoi, aromaterapeutii spun că uleiurile esențiale se folosesc la nevoie, nu trebuie incluse în rutina zilnică în mod inutil pentru că așa se ajunge la abuz.

Recomandările Young Living și doTERRA par a fi periculoase deoarece consultanții sunt încurajați să folosească uleiurile esențiale zilnic: ulei de lămâie în apa de băut, blendul X aplicat zilnic pe burtă pentru a ajuta digestia, ulei de tămâie zilnic sublingual, la încheieturi blendul Y, pe tălpi blendul Z, pe față cremă cu uleiuri esențiale, suplimente alimentare cu uleiuri esențiale, etc (am speranța că am fost clară cu ce înseamnă abuz; difuzarea zilnică a câte 5 picături de ulei, masajul săptămânal sau folosirea unui inhalator personal ori de câte ori simțim nevoia nu este abuz, este sprijin pentru organism :) ).

Aceste practici pot duce la o suprasaturație a organismului și poate să intervină sensibilizarea. Din păcate, aceste pericole ajung să se manifeste doar când situația este deja serioasă.  În plus, o altă îngrijorare a unor specialiști este faptul că, în viitor, toate acele proprietăți antibacteriene, antivirale, antifungice ale uleiurilor esențiale pot deveni irelevante din cauza abuzului deoarece bacteriile, virușii, fungii pot deveni rezistenți la ele. Tisserand vorbește aici despre faptul că uleiurile esențiale pot fi un excelent punct de plecare în tratarea bacteriilor rezistente la antibiotice.

„If resistance to essential oils does become a problem in future, the over-exposure to essential oils often promoted by multi-level marketing companies may, with hindsight, look like bad move for humankind.”

Robert Tisserand

Toată lumea este de acord că uleiurile esențiale sunt minunate. Consultanții se îndrăgostesc de ele și le folosesc zilnic, în acest fel plasându-și comenzile lunare și ajutându-și afacerea. Sunt, cu siguranță de înțeles dacă plecăm de la premisa enunțată și mai sus: au încredere maximă în compania lor și nu își pun problema că există vreun pericol. Aromaterapeutii, în schimb, tratează uleiurile esențiale cu multă precauție, conștienți fiind de puterea lor. Dacă nu luăm medicamente de sinteză preventiv și nici nu abuzăm de ele, de ce am face-o cu uleiurile esențiale? Aromaterapeutii care nu sunt specializați pe ingestie nu au curajul să recomande ingestia, însă consultanții o fac cu încredere, fără să știe ce riscuri își asumă.

Aplicarea uleiurilor nediluate pe piele

Sensibilizarea pielii este o problemă serioasă, dar neluată în serios de către consultanții MLM. Aromaterapeutii atrag atenția asupra faptului că aplicarea uleiurilor esențiale pe piele în formă pură, nediluată, duce în timp la sensibilizarea pielii. În termeni simpli, dacă aplici același ulei sau combinație de uleiuri pe piele, în mod frecvent și mai ales în formă pură, crești foarte tare șansele să îți sensibilizezi pielea și să nu îl mai poți folosi niciodată.

Extrem de mulți aromaterapeuti care lucrează cu uleiuri esențiale au ajuns să fie sensibilizați la uleiul de lavandă (Lavandula angustifolia). Lavanda este uleiul despre care se știe că face parte din categoria celor mai sigure și blânde, dar pană și un ulei atât de blând folosit în exces poate să ducă la sensibilizare.

Mai multe despre iritații și sensibilizare, aici.

Siguranța copiilor, a femeilor însărcinate și a persoanelor care se află sub supraveghere medicală.

Cele mai multe discuții în contradictoriu sunt legate de siguranța copiilor. Companiile de tip MLM nu au indicații clare în ceea ce privește utilizarea uleiurilor esențiale la copii. Astfel, consultanții au ajuns să recomande foarte des combinații precum Thieves, Breathe, On Guard sau Deep Blue la copii, inclusiv la cei mici. Ei consideră că atât timp cât companiile în care au maximă încredere nu specifică faptul că unele uleiuri sunt contraindicate copiilor, acestea pot fi folosite în siguranță.

Ce spun aromaterapeuții?

Conform aromaterapeutilor, studiilor științifice și literaturii de specialitate, există uleiuri esențiale care au potențial periculos pentru copii. Unele sunt extrem de iritante pentru piele, unele prezintă riscuri pentru sistemul nervos central sau pentru sistemul respirator, unele pot contribui la dezvoltarea unor diferite afecțiuni sau sindroame.

Problema este pusă în felul următor: dacă Menta din Breathe poate să provoace probleme respiratorii serioase unui copil sub 3 ani, compusul 1,8 cineol care se găsește din abundență în același Breathe poate să irite foarte tare pielea, dacă majoritatea uleiurilor din Thieves sunt mult prea puternice și iritante pentru copii, dacă Wintergreen din Deep Blue este total interzis acestora (acestea sunt doar câteva exemple) și mai ales dacă există alte opțiuni, mult mai blânde și care nu presupun riscuri, de ce riscăm sănătatea copiilor noștri?

Companiile MLM îndeamnă gravidele și persoanele care se află sub supraveghere medicală să folosească uleiurile esențiale cu precauție. Mi-a stat inima de nenumărate ori citind recomandările făcute de consultanți pe grupurile de socializare. Ingestie la gravide, ingestie de uleiuri care știu sigur că au serioase contraindicații la persoane despre care nu știau nimic, nici dacă au vreo boală, dacă fac vreun alt tratament, nimic. Așadar, companiile MLM sunt acoperite de o frază vagă, însă consultanții își asumă riscuri mari, din neștiință.

Consultanții au maximă încredere în compania lor, aromaterapeutii spun că aceștia își asumă inutil riscuri pe care nu și le imaginează. Toată puterea este în mâna consumatorului final care trebuie să fie unul educat și care ia decizii în cunoștință de cauză. 

Citește partea a doua.

Resurse si link-uri utile:

Popularitatea uleiurilor esențiale a cresut semnificativ în ultimii 15 ani. Faptul că acestea sunt tot mai folosite este absolut minunat, însă, din păcate, educarea consumatorului în acest sens a cam fost pierdută din vedere. În trecut, cei care vindeau și recomandau uleiurile esențiale erau aromaterapeuții certificați. Tot ei aveau grijă ca omul care le va folosi să primească uleiuri sigure (lipsite de orice risc) pentru problema lui specifică, să știe cum să le aplice fără a avea neplăceri și să știe și contraindicațiile. Astăzi, în schimb, au ajuns să vândă uleiuri esențiale tot felul de oameni care nu știu absolut nimic despre ele, nu au cunoștințe despre aromaterapie, despre cum funcționează ea și, cel mai important, nu știu absolut nimic despre partea de siguranță în utilizare. Iar asta poate deveni extrem de periculos atunci când vorbim despre copii și femei însărcinate.

Cele mai importante reguli în aromaterapie pentru bebeluși și copii:

Copiii nu ar trebui să ingereze niciodată uleiuri esențiale!

Păstrați-le în locuri în care copiii nu pot ajunge. Unele dintre uleiuri sunt toxice dacă sunt ingerate. Nu aplicați niciodată copiilor, mai ales intern, „scheme de tratament” gândite de vecina de la parter, consultant în vreo mare companie care vinde uleiuri esențiale.

În ceea ce privește accidentele, marea majoritate a cazurilor de otrăvire implică copii mici, de multe ori între 1 și 3 ani. În SUA, 75% dintre cazuri implică copii până în 6 ani. (sursa: „Essential Oils Safety”)

Diluarea este foarte importantă pentru TOATE uleiurile esențiale!

În această categorie de vârstă nu vorbim niciodată despre excepții. Absolut toate uleiurile esențiale se diluează înainte de a fi puse pe pielea copiilor, indiferent de brand, de câte zile îl folosim sau de zona unde îl aplicăm. Inclusiv atunci când îl punem în apa de baie a copilului, uleiul trebuie diluat într-o bază purtătoare precum mierea nerafinată, glicerină vegetală, Solubol (acestea sunt foarte potrivite în apa de baie) sau ulei vegetal de calitate. În cazul în care nu le diluăm, uleiurile intră în contact cu pielea în forma lor pură, concentrată și vor produce iritații.

La bebeluși, aplicarea pe tălpi este cea mai sigură dintre toate, pentru că tălpile sunt cel mai departe de fața bebelușului și aplicând acolo se evită inhalarea directă. Aplicarea pe tălpi este foarte discutată deoarece aromaterapeuții spun că este puțin eficientă, spre deosebire de consultanții marilor companii MLM (Multi-Level Marketing), care insistă mult pe acest tip de aplicare. Eu merg pe mâna marii majorități a aromaterapeuților și sunt convinsă că aplicarea pe tălpi la adulți și la copii mari este mai puțin eficientă decât aplicareacât mai aproape de zona pe care vrem să o tratăm.

Întrebat despre care sunt cele mai potrivite zone pe care să aplicăm uleiuri esențiale în cazul copiilor, Robert Tisserand zice așa: „Depinde mult unde este localizată problema. Cu copiii foarte mici nu este nicio diferență dacă aplicăm pe tălpi sau pe umeri, cantitatea inhalată este aceeași, doar dacă nu acoperim picioarele cu șosete. Dar, în general, aplicăm uleiurile unde este nevoie. Aplicarea pe tălpi este adesea menționată pentru copii. Acest lucru este în regulă și este o opțiune relativ sigură. E de menționat, însă că tălpile nu absorb uleiul mai bine decât altă parte a corpului, ba chiar absorb mai puțin. În general, aplicăm pe spate și pe stomac.”

După cum spuneam, la copii mici (sub 2 ani), consider aplicarea pe tălpi sigură și poate fi și eficientă. Sigură pentru că sunt șanse ca uleiul să fie inhalat în cantitate mai mică, mai ales dacă acoperim imediat cu șosete, și poate fi și eficientă deoarece pielea tălpilor copiilor este mult mai subțire decât cea a adulților. Este o metodă pe care aș folosi-o strict din motive de siguranță și în cazuri mai puțin acute, deoarece nu îi garantez eficiența. În cazuri acute, în care îmi doresc eficiență maximă, am că primă opțiune inhalarea și apoi masajul spatelui, pieptului, abdomenului.

Folosiți principiile diversificării, introduceți câte un ulei o dată și dați-i timp să acționeze!

Când începeți să folosiți uleiurile esențiale pentru copii, nu uitați că încă nu știți dacă acesta este sau nu alergic la vreun ulei. Urmăriți orice tip de reacție și permiteți organismului copilului să se obișnuiască cu uleiul respectiv. Acest lucru este valabil și pentru aplicare topică și pentru difuzare.

Consultați un specialist dacă copilul este alergic, suspect de astm sau alte probleme respiratorii,  și/sau are imunitatea foarte scăzută! 

De când începem să le folosim?

Alegerea mea personală este să nu recomand uleiuri esențiale în primele trei luni de viață ale copilului și cu foarte mare prudență până la un an. Corect este să vă scriu însă și părerea expertului în materie de siguranță, Robert Tisserand. Acesta dă niște reguli generale de diluare a uleiurilor pentru copii mici și foarte mici. Vă reamintesc faptul că nu toate uleiurile pot fi folosite la copii mici, că se folosesc numai la nevoie și numai dacă beneficiile depășesc riscurile. Conform lui Tisserand, diluăm așa:

  • Pentru copii mai mici de 3 luni, pentru aplicare pe tot corpul, concentrație de maxim 0,1%, iar pentru aplicare locală maxim 0,2%.
  • Pentru copii între 3-24 luni, pentru aplicare pe tot corpul, concentrație de maxim 0,25%, iar pentru aplicare locală maxim 0,5%.
  • Pentru copii între 2-6 ani, pentru aplicare pe tot corpul, concentrație de maxim 1%, iar pentru aplicare locală, maxim 2%.

Din experiența personală, pot spune cu certitudine că inhalarea este mult mai eficientă decât aplicarea topică (conform lui Robert Tisserand, atunci când le inhalăm se absorb în proporție de 75%, iar când le aplicăm topic, doar 10%) și că foarte rar este nevoie să ajungem la diluție de 2%. În marea majoritate a cazurilor, diluția de 1% este și eficientă și mult mai sigură.

În ceea ce mă privește aleg o variantă mult mai sigură. Eu recomand pentru copiii sub doi ani numai uleiuri Kids Approved inhalate (difuzate de obicei), iar pe piele hidrolați. În cazul problemelor cărora hidrolații nu le fac față, se pot aplica pe piele uleiuri Kids Approved în concentrațiile de mai sus. Pentru copiii peste doi ani alegem tot inhalarea în primă fază, însă dacă este nevoie se poate apela și la aplicare topică cu respectarea concentrațiilor de mai sus. Cel mai adesea o diluție de 1% este suficientă.

Ce uleiuri NU sunt potrivite pentru copii?

În primul rând, uleiuri care necesită atenție sporită sunt cele care conțin 1,8 cineol și mentol. Cele mai comune sunt menta cu mentol, iar cu 1,8 cineol: majoritatea speciilor de eucalipt, rozmarinul, cajuput, cardamom, niaouli, ravintsara, lavandă spike.

Cele mai multe controverse în lumea uleiurilor esențiale sunt în legătură cu folosirea uleiurilor de mentă și eucalipt la copii, pentru că acestea conțin cele mai mari cantități de mentol și 1,8 cineol. Când am răsfoit pentru prima dată cartea „Essential Oils Safety” (ediția din 2014), indicațiile la mentă erau să nu fie aplicat pe sau aproape de fața copiilor, iar la eucalipt indicația era să nu fie folosit pentru copiii sub 10 ani. Între timp, după alte studii, lucrurile s-au schimbat puțin. Pentru că, în asemenea situații, părerea specialiștilor este cea care contează, îl voi cita din nou pe Robert Tisserand (sursa: http://wegotreal.com/essential-oil-concerns-robert-tisserand/ ):

„Sunt uleiurile esențiale de mentă și eucalipt potrivite pentru copii?”

R.T.: „Acestea sunt două dintre cele mai eficiente uleiuri esențiale pentru infecții respiratorii și congestie, dar prea mult poate fi destul de periculos, mai ales pentru bebeluși. Din cauza compușilor 1,8 cineol din eucalipt și mentol din mentă, aceste uleiuri pot încetini respirația sau pot cauza probleme neurologice, dar există și opțiunea folosirii în siguranță. Pentru copiii sub 3 ani, menta ar fi mai bine să fie evitată de tot, iar eucaliptul poate fi difuzat sau folosit topic în concentrație de maxim 0,5%. Pentru copii între 3 și 6 ani, ambele pot fi difuzate, iar când sunt aplicate topic, menta să fie în concentrație de maxim 0,5%, iar eucaliptul maxim 1%. ”

Există în continuare aromaterapeuți care nu recomandă menta sub 6 ani și eucaliptul sub 10 ani. Oricum, este bine de știut că există multe alte uleiuri perfect sigure pentru copii și foarte eficiente în probleme respiratorii. Câteva exemple ar fi: busuioc, piper negru, cedru, chiparos, musețel german, tămâie, măghiran, arbore de ceai, lămâie, cimbru, etc. Dcă niciun ulei Kids Approved nu funcționeazăse poate difuza și eucaliptul în cantități mici.

Uleiuri care NU se aplică deloc pe pielea copiilor sub 2 ani, pentru că pot fi iritante ( pot fi difuzate, însă): piper negru, cassia, cuișoare, lemongrass, smirnă (myrrh), oregano, cimbru, ylang ylang.

Uleiuri care nu se folosesc la copii sub 5 ani din cauza efectelor estrogenice:  fenicul, anason, anason stelat.

Uleiuri total interzise copiilor:  wintergreen,  mesteacăn.

Precizez că am menționat uleiurile cele mai comune. Este foarte important ca, atunci când cumpărați un ulei esențial, să citiți informațiile puse la dispoziție de producător sau furnizor în materie de siguranță.

Alegeri personale

Fetele mele beneficiază din plin de proprietățile uleiurilor esențiale. Cel mai des apelez la difuzie. Singurele uleiuri pe care le-am mai aplicat pe piele în ultimele câteva luni au fost lavanda, cedrul, mușețelul german, în concentrație de maxim 1%. Restul, toate și-au făcut treaba în difuzor sau în inhalatoare personale.

Evit să recomand uleiuri esențiale difuzate și mai ales aplicate pe piele bebelușilor sub 3 luni. Aș difuza pentru copii atât de mici doar dacă ar fi maximă nevoie și numai uleiuri foarte blânde și în cantități foarte mici. Da, între niște picături de nas și ulei de lavandă în difuzor, aș alege uleiul de lavandă. M-aș asigura, însă că bebelușul este văzut de către medicul pediatru la primele sim ptome de boală. Între 3 și 6 luni, aș difuza în cantități mici uleiuri blânde precum lavandă, mandarină sau mușețel. După 6 luni, aș rămâne tot de difuzie în cantități mici și aș mai adăuga uleiuri precum bergamotă, cedru, chiparos, lămâie, brad, grepfrut, geranium, scorțișoară, neroli, palmarosa, pin, rosalina, trandafir, santal, portocală, arbore de ceai, tămâie, etc.

Aș lăsa aplicarea topică pentru perioada de după 1 an, dar și atunci tot difuzia mi-ar fi prioritară. Aceleași uleiuri pe care până la 1 an doar le-aș difuza, după 1 an, în caz de nevoie, le-aș aplica pe piele (cu excepția scorțișoarei care este sigură doar difuzată) în concentrație de maxim 1% și cu mare atenție la cele fototoxice.

Sub nicio formă nu recomand: wintergreen și mesteacăn la copii de nicio vârstă (din cauza salicilatului de metil, care poate cauza sindromul Reye), fenicul sau anason (inclusiv anason stelat) la copii sub 5 ani și sunt foarte atentă la combinațiile gata făcute care conțin aceste uleiuri. În legătură cu mentă și eucalipt, mă ghidez după indicațiile lui Robert Tisserand (cele de mai sus).

Cât de mult e prea mult? Cât și cum difuzăm în preajma copiilor?

R.T.: „Difuzarea uleiurilor esențiale în așa fel încât uleiul esențial să se simtă într-un mod discret este în regulă oriunde, pentru orice perioadă de timp. Asta înseamnă câteva picături în 24 de ore (completare- „câteva” pentru mine înseamnă aproximativ 10). În cantitate mai mare de atât, ar trebui să fie folosite doar intermitent și doar la nevoie – atunci când copilul este bolnav sau atunci când altcineva din casă este bolnav. Intermitent înseamnă: 30-60 de minute pornit, 30-60 de minute oprit (difuzorul). Difuzoarele care pot fi programate sunt perfecte pentru asta. Difuzarea intermitentă este mult mai eficientă și sigură decât cea continuă. Dacă un copil face infecții respiratorii repetate, una după alta, e posibil să aibă nevoie de ajutorul unui aromaterapeut. Copiii au sistem imunitar foarte puternic, ba chiar acesta are nevoie să fie provocat pentru a deveni și rămâne puternic. Folosirea zilnică a uleiurilor esențiale în scop preventiv, pe parcursul mai multor săptămâni sau luni, nu este întotdeauna o idee bună. Folosirea la nevoie este o alegere generală bună. ”

În ceea ce privește difuzarea intermitentă, tot Tisserand explică pe pagina de Facebook Robert Tisserand Essential Training, de ce aceasta este mult mai eficientă: „Deoarece corpul nostru, în special sistemul nervos, se obișnuiește (cu substanța respectivă) după această perioadă de timp (30-60 de minute). Dacă difuzăm în mod continuu, beneficiile nu cresc și există dovezi că organismul devine stresat în diferite feluri.”

15-despre-difuzare

Folosiți uleiurile esențiale cu încredere în susținerea sănătății copiilor voștri! Respectați regulile de siguranță, nu excludeți niciodată părerea medicilor și, în același timp, aveți încredere în voi și în copiii voștri! Și nu în ultimul rând, oferiți-le dragoste, îmbrățișări, siguranță și cuvinte calde!

Cu drag de voi,

Ada

Resurse:

Perioada sarcinii este una dintre cele mai frumoase, emoționante și provocatoare perioade din viața unei femei. Schimbările care au loc în organism sunt numeroase și deloc de neglijat. Având în vedere că fiziologia femeii însărcinate este total diferită de cea a femeii în general, când vorbim despre uleiuri esențiale în sarcină, precauția este cuvântul cheie.

O întrebare foarte importantă pe care cercetătorii și-o pun este: „Care dintre compușii din uleiurile esențiale trec de placentă și ajung la făt?” Având în vedere că studiile pe gravide sunt extrem de greu de realizat, această întrebare nu are răspuns. Cel mai constructiv este să plecăm de la prezumția că toți compușii din uleiurile esențiale trec de placentă și ajung la bebeluș, exact cum ajung nutrienții, apa, oxigenul, etc.

În primul trimestru, marea majoritate a aromaterapeuților recomandă ca uleiurile esențiale să fie evitate. În cazul în care nu pot fi evitate, există niște reguli de bun simț de care ar fi foarte bine să ținem cont, pe care le voi menționa mai jos.

Ingestia nu este niciodată recomandată în timpul sarcinii, fiind modalitatea prin care uleiurile se absorb în proporție de aproximativ 95%.

Prin aplicare topică, uleiurile se absorb în cantitate mult mai mică (aproximativ 10%) și într-o perioadă mai lungă de timp, ceea ce face aplicarea cutanată o metodă mai blândă și mai potrivită decât ingestia. Nu uitați faptul că, în timpul sarcinii, diluția maximă recomandată este de 1% (5-6 picături în 30 ml de bază purtătoare). Nu folosiți uleiurile nediluate niciodată pe perioada sarcinii.

Inhalațiile la abur asigură o absorbție destul de ridicată, dar numai pentru o perioadă foarte scurtă de timp (inhalațiile se fac maxim 5 minute). Aceasta este o metodă potrivită atunci când situația o cere și beneficiile depășesc riscurile.

Difuzarea este mai blândă decât inhalațiile la abur, fiind astfel o metodă potrivită pentru gravide.

Uleiurile esențiale se folosesc la nevoie. Aceasta este o regulă generală, valabilă pentru oricine. În cazul femeilor însărcinate este, însă, și mai prețioasă. Păstrați uleiurile esențiale pentru situațiile în care aveți cu adevărat nevoie.

Ideal este ca orice femeie însărcinată care vrea să folosească uleiurile esențiale să aibă în vedere consultarea unui aromaterapeut.

În orice condiții, este necesar să fim atenți la puritatea uleiurilor pe care le folosim, cu atât mai mult în perioada sarcinii. Este, de asemenea, recomandată evitarea folosirii absolutelor , din cauza solvenților folosiți pentru obținerea lor.

În continuare, voi enumera uleiurile care sunt interzise și cele care sunt contraindicate în timpul sarcinii și alăptării. Lista este completă, veți găsi și uleiuri mai puțin comune, despre care probabil nu ați auzit niciodată. Cele mai comune le voi evidenția pentru a vă ușura procesul de aprofundare ☺. Vă sugerez să căutați mereu numele latin. Dacă aveți o combinație de uleiuri gata făcută, rețineți că producătorul are obligația să scrie pe etichetă fiecare ulei, cu nume comun și nume latin. Verificați în listele de mai jos fiecare ulei. Orice ulei achiziționați, este esențial ca acesta să aibă și numele comun și cel latin. Este singură modalitate prin care putem face distincția între diferitele tipuri de plante.

Ce uleiuri sunt interzise sau de evitat în timpul sarcinii?

Uleiuri esențiale care NU ar trebui folosite deloc în timpul sarcinii și alăptării (conțin compuși toxici):

Anason, engl. Anise, lat. Pimpinella anisum 

Anason stelat, engl. Anise (star), lat. Illicium verum 

Araucaria, lat. Neocallitropsis pancheri

Artemisia, lat. Artemisia vestita

Atractylis, lat. Atractyllodes lancea

Mesteacăn, engl. Birch (sweet), lat. Betula lenta

Black Seed, lat. Nigella sativa

Buchu (diosphenol ct.), lat. Agathosma betulina ct. diosphenol

Buchu (pulegone ct.), lat. Agathosma crenulara ct. pulegone

Calamint (lesser), lat. Calamintha nepeta

Semințe de morcov, engl. Carrot Seed, lat. Daucus carota 

Cassia, lat. Cinnamomum cassia 

Chaste Tree, lat. Vitex agnus castus

Scorțișoară (din scoarță), engl. Cinnamon Bark, lat. Cinnamomum verum 

Costus, lat. Saussurea costus

Chiparos albastru, engl. Cypress (blue), lat. Callitris intratropica (atenție, nu vorbim despre Cupressus sempervirens, care tot chiparos este)

Seminte de marar, engl. Dill Seed (Indian), lat. Anethum sowa

Fenicul amar, engl. Fennel (bitter), lat. Foeniculum vulgare 

Fenicul dulce, engl. Fennel (sweet), lat. Foeniculum vulgare 

Feverfew, lat. Tanacetum parthenium

Genipi, lat. Artemisia genepi

Hibawood, lat. Thujopsis dolobrata

Ho Leaf (camphor ct.), lat. Cinnamomum camphora ct. camphor 

Hyssop (pinocamphone ct.), lat. Hyssopus officinalis ct. pinocamphone 

Lanyana, lat. Artemisia afra

Lavanda spaniolă, engl. Lavender (Spanish), Lavandula stoechas (atenție, nu vorbim despre binecunoscuta lavandă, care este Lavandula angustifolia)

Mugwort (camphor/thujone ct.), lat. Artemisia vulgaris ct. camphor/thujone

Mugwort (chrysanthenyl acetate ct.), lat. Artemisia vulgaris ct. chrysanthenyl acetate

Mugwort (great), lat. Artemisia arborescens

Myrrh, lat. Commiphora myrrha 

Myrtle (aniseed), lat. Backhousia anisata

Oregano, lat. Origanum vulgare 

Pătrunjel frunze, engl. Parsley Leaf, lat. Petroselinum crispum

Pătrunjel semințe, engl. Parsley Seed, lat. Petroselinum crispum

Pennyroyal, lat. Hedeoma pulegioides, Mentha pulegium

Rue, lat. Ruta graveolens

Salvie, engl. Sage (Dalmatian), lat. Salvia officinalis (atenție, nu vorbim despre Clary Sage, care este Salvia sclarea)

Salvie spaniolă, engl. Sage (Spanish), lat. Salvia lavandulifolia 

Savin, lat. Juniperus sabina

Tansy, lat. Tanacetum vulgare

Tuia, engl.Thuja, White Cedar, lat. Thuja occidentalis

Western Red Cedar, lat. Thuja plicata

Wintergreen, lat. Gaultheria fragrantissima (vă sugerez atenție sporită la acest ulei, deoarece se găsește în combinații foarte populare, destinate în principal durerilor musculare, articulare)

Wormwood (toate chemotipurile), lat. Artemisia absinthium

Worwood, lat. Artemisia maritime

Wormwood, lat. Artemisia herba-alba

Yarrow (verde), lat. Achillea nobilis

Zedoary, lat. Curcuma zedoaria

Uleiuri esențiale care pot fi folosite în timpul sarcinii, dar numai cu acordul și sub îndrumarea unui specialist (aceste uleiuri au indicații legate de diluția maximă admisă pe bază anumitor compuși):

Busuioc, engl. Basil (lemon), lat. Ocimum x citriodorum (atenție, nu vorbim despre busuiocul dulce, care este Ocimum basilicum ct. linalool)

Absolut de Champaca, lat. Michelia champaca

Lemon Balm (Australian), lat. Eucalyptus staigeriana

Frunze de lămâie, engl. Lemon Leaf, lat. Citrus x limon (atenție, nu vorbim despre uleiul de lămâie obținut din coajă, care este Citrus limon)

Lemongrass, lat. Cymbopogon citratus 

May Chang, lat. Litsea cubeba

Roinița, engl. Melissa, lat. Melissa officinals 

Myrtle (honey), lat. Maleleuca teretifolia

Myrtle (lemon), lat. Backhousia citriodora

Absolut de Nasturtium, lat. Tropaeolum majus

Arbore de ceai cu aromă de lămâie, engl. Tea Tree (lemon-scented), lat. Leptospermum peteronii (atenție, nu vorbim despre arborele de ceai comun, care este Melaleuca alternifolia)

Cimbru (lămâios), engl. Thyme (lemon), lat. Thymus lanuginosus var. citriodorum (atenție, nu vorbim despre cimbrul comun, care este Thymus vulgaris ct linalool sau Thymus vulgaris ct. thymol)

Verbena (lemon), lat. Aloysia citriodora

De reținut!

Folosirea zilnică a uleiurilor esențiale în timpul sarcinii nu este recomandată. Folosiți-le doar la nevoie, pentru probleme specifice și doar după primul trimestru.

În timpul sarcinii, mai mult ca oricând, tratați uleiurile cu aceeași precauție cu care tratați medicamentele de orice fel.

Niciodată nu ingerați uleiuri esențiale în timpul sarcinii!

Limitați utilizarea topică la diluții de 1%.

Cea mai recomandată metodă de utilizare: difuzarea.

Ada Guțiu

Resurse

  • Andrea Butje, Aromahead Institute, http://www.aromahead.com/
  • Robert Tisserand, Rodney Young, „Essential Oil Safety”, 2nd edition, 2014

Ingestia uleiurilor esențiale este un subiect foarte sensibil și controversat. „Sunt naturale, ce rău pot să îmi facă?” este o întrebare pe care și-o pun foarte mulți, dar, din păcate, de obicei ea rămâne retorică.

Aș vrea să vă amintesc faptul că vorbim despre uleiuri esențiale pure, iar uleiurile esențiale pure, obținute din plante crescute în mediul lor cel mai favorabil, au proprietăți terapeutice (sau grad terapeutic cum umblă vorba prin târg ☺). Adică sunt foarte potente și concentrate.

Atunci când vorbesc despre ingestie, am tendința de a fi extrem de subiectivă și vehementă, din cauza tuturor informațiilor periculoase propagate pe internet și luate drept informații valoroase de persoane care încă nu știu ce înseamnă un ulei esențial. Astfel, pentru ca acest articol să fie unul obiectiv, valid și bine argumentat, mi-am ales ca sursă de inspirație un text scris de Retha Nesmith (aromaterapeut certificat) verificat și aprobat de Sylla Sheppard-Hanger de la Atlantic Institute of Aromatherapy și de Robert Tisserand, expert în aromaterapie și autorul cărții Essential Oils Safety (cea mai citată carte în materie de siguranță în aromaterapie).

Precizez faptul că eu mă specializez pe aplicare topică și inhalare, ingestia fiind o chestiune mult mai complicată care necesită cunoștințe aprofundate de farmacodinamică, farmacocinetică și tehnici de formulare adecvate. În plus, dacă mă întrebați pe mine, aromaterapia presupune prin definiție simțul mirosului. Ingestia uleiurilor esențiale nu mai este aromaterapie,  e medicină. Iar eu nu sunt medic.

În primul rând, este important să facem distincția între folosirea uleiurilor esențiale pentru condimentarea mâncărurilor și folosirea lor în scopuri de susținere a sănătății. Uleiurile esențiale se găsesc în mod natural în fructe, legume, ierburi și condimente, le consumăm zilnic. Însă cantitatea este una infimă, adunate ar fi aproximativ o picătură pe zi. În schimb, ingestia uleiurilor esențiale în scopuri medicale implică cantități mult mai mari și, astfel, se aduc în discuție probleme de siguranță care nu se aplică alimentelor pe care le consumăm în mod normal.

Ce sunt uleiurile esențiale am scris aici. Dar de ce este atât de controversată ingestia lor?

Robert Tisserand, în „Essential Oils Safety”, spune așa:

„Contactul cu substanțe cu potențial nociv este inevitabil. Acestea se găsesc în alimente, apă, aer, produse de curățenie, medicamente și articole de igienă, le întâlnim atât la locul de muncă, cât și acasă. Printre substanțele periculoase care se găsesc în alimentele consumate în mod frecvent, sunt glicozidele cianogenetice care se găsesc în sâmburii de mere și migdale, alcaloizii teratogeni (pot da malformații fătului) care se găsesc în cartofi, izotiocianatul de alil (substanță cu efecte antibacteriene demonstrate) care se găsește în hrean, varză, broccoli, acetaldehidă (este produsă de plante, ca parte a metabolismului lor și are proprietăți mutagene, ceea ce sugerează potențialul cancerigen; este, de asemenea, embriotoxică și teratogenă pentru animale). Cantitățile de astfel de substanțe toxice nu reprezintă un pericol în mod normal, deoarece organismul se descurcă cu ele, cu ajutorul procesului de detoxifiere și alte mijloace de apărare.”

Toate aceste substanțe, produse în mod natural de plante și consumate fără riscuri de către oameni, pot fi, însă, extrem de toxice luate în cantități mari. Aceeași situație este și cu uleiurile esențiale care se găsesc în mod natural în plante. Se spune că este nevoie de aproximativ 230 de kilograme de plantă pentru a obține aproape 1 kilogram de ulei esențial pur de mentă. Cantitatea este uriașă, vă dați seama așadar de ce sunt uleiurile esențiale extrem de concentrate. O picătură de ulei esențial de mentă este echivalentul a 26-28 căni de ceai de mentă.

Există anumiți compuși în uleiurile esențiale care pot fi toxici, iritanți sau sensibilizanți, dacă acel ulei este folosit în doze mari. E adevărat că sunt puțini oameni care ingerează uleiurile în cantități atât de mari, dar este important să știm exact despre ce este vorba.  Doar pentru că un ulei este 100% pur și natural, nu înseamnă că nu ne poate face rău. Această discuție nu este despre puritate, ci despre siguranță. Importante pentru siguranță sunt și puritatea, adică uleiul să nu fie adulterat, dar și compușii naturali din acel ulei și cantitatea pe care o consumăm. Spre exemplu, o linguriță ingerată de ulei esențial de eucalipt sau de wintergreen poate fi fatală unui copil. Din acest motiv, este extrem de important să păstrăm uleiurile esențiale în locuri la care copiii nu au acces.

Atunci când punem un ulei esențial diluat pe piele, se absoarbe aproximativ 10% din el (asta dacă nu folosim metode să îi creștem absorbția, mai multe aici), dacă îl inhalăm – se absoarbe aproximativ 75% din el, iar dacă îl înghițim se absoarbe în proporție de aproximativ 95%. Fiind atât de concentrate, uleiurile esențiale au efecte minunate aplicându-le pe piele și inhalându-le, chiar dacă nu se absorb în totalitate. Ingestia ar trebui să fie o chestiune de ultimă opțiune, în situații grave, când beneficiile sunt mai mari decât risucrile și ar trebui făcută doar sub supraveghere de specialitate.

O altă problemă este aceea a posibilei interacțiuni dintre unele uleiuri esențiale și unele medicamente. Există multe interacțiuni cunoscute și studiate, dar există și multe despre care încă nu se știe. Una dintre cele cunoscute este interacțiunea dintre uleiurile esențial de wintergreen și oregano și medicamentele anticoagulante. Sau cea dintre medicamentele contra diabetului și uleiul esențial de fenicul și cel de oregano. Nu sunt multe uleiuri esențiale despre care se știe că interacționează cu medicamentele, dar este bine să știm despre ele.

Există păreri între cele avizate, care spun că un consum prea mare de uleiuri esențiale poate cauza probleme ficatului. Sunt multe discuțiile în acest sens și nu știm care este cantitatea de ulei esențial care ne poate provocă probleme, dar este cert faptul că orice înghițim este procesat de ficat și, repet, uleiurile sunt concentrate și au efecte puternice  și asupra acestui organ.

Toate aceste riscuri cresc enorm atunci când vorbim despre copii, vârstnici și femei gravide. Există uleiuri care sunt total interzise în sarcină și altele care trebuie folosite cu precauție pentru a nu risca să fie afectată dezvoltarea fătului în niciun fel.

Foarte multe aspecte trebuie luate în considerare atunci când alegem să luăm intern uleiuri esențiale. Nu am spus și nu voi spune niciodată că nu se pot lua intern, dar asta se face cu o educare riguroasă în prealabil, se face în momentul în care avem în vedere toate aspectele de mai sus și ni le asumăm. Nu putem lua uleiuri esențiale intern doar pentru că așa ne-a spus o cunoștință sau pentru că anumite companii scriu pe etichetă că se pot lua și intern. Să nu presupunem că dacă nu am simțit efecte secundare imediat, noi sau cei din jurul nostru, acestea nu pot exista. Efectele secundare apar în timp. Și nu, nu trebuie să ne facem toți aromaterapeuți, dar ne putem limita la metode de administrare blânde și sigure.

Aromaterapia este, în egală măsură despre minte, corp și suflet. Este despre echilibru și natural. Dacă nu facem abuz de medicamente alopate, pentru că de-asta căutăm soluții naturale, să nu facem abuz nici de uleiurile esențiale. Dacă vrem să abordăm o problemă din punct de vedere holistic, constructiv este să luăm în calcul și partea emoțională, să găsim cauza de la care pornește dezechilibrul. Aromaterapia este despre aplicare topică, inhalare și abia în ultima instanță ingestie. Iar în cazul ingestiei, vorbim despre aromaterapie clinică, o formă mai apropiată de medicină decat de aromaterapia care se bazează pe simțul mirosului.

Dacă totuși decidem să luăm uleiuri esențiale intern, să o facem doar la nevoie și nu în mod regulat! Să ne amintim că diluția este importantă, avem nevoie de 1-2 picături într-o capsulă plină cu ulei purtător. Uleiurile esențiale puse direct în apă sunt cea mai proastă alegere. Ele nu se vor dilua în apă pentru că sunt liposolubile (de diluează în bază grasă precum uleiul vegetal), nu hidrosolubile și, nediluându-le corespunzător, putem ajunge la arsuri și iritații serioase ale mucoaselor. Cea mai potrivită metodă pentru a lua uleiuri esențiale intern este sub supravegherea unui medic sau farmacist cu cunoștințe în aromaterapie și ingestia uleiurilor esențiale sau a unui aromaterapeut specializat și pe ingestie.

Ce spun specialiștii?

Alliance of International Aromatherapists: „AIA nu aprobă ingestia uleiurilor esențiale în scop terapeutic, doar dacă acest lucru este recomandat de un specialist în domeniul medical, instruit în așa fel încât să aibă cunoștințe în domeniul chimiei, anatomiei, diagnosticării, fiziologiei, a tehnicilor de formulare adecvate și a chestiunilor de siguranță cu privire la fiecare metodă de utilizare internă (oral, vaginal, rectal).”

National Association for Holistic Aromatherapy (NAHA): „Nu luați uleiuri esențiale intern fără studii clinice adecvate, care să includă și înțelegerea măsurilor de siguranță pe care ingestia le implică.”

Aromatherapy Trade Council (ATC): „Nu luați niciodată uleiuri esențial intern, decât dacă sunt la recomandarea unui aromaterapeut calificat, care a primit formarea necesară pentru acest mod specializat de administrare. Se poate să citiți în articole din reviste și în cărți despre virtuțile uleiurilor esențiale luate intern, dar absolut niciodată nu ar trebui să faceți acest lucru fără îndrumare de specialitate.”

Cu drag de voi,

Ada

Resurse:

Aromaterapia este fascinantă. Este foarte ușor să te îndrăgostești de uleiurile esențiale. Și cum să nu te îndrăgostești de ceva care te surprinde, te înveselește, te liniștește, te ajută să susții sănătatea familiei, îți face viață mai frumoasă?

Pentru a ne bucura de aromaterapie în siguranță, este extrem de  important să ne limităm la două modalități de utilizare: aplicarea topică și inhalarea. Despre aplicarea topică am vorbit aici, acum vă spun despre cea mai eficientă, sigură și fascinantă în ceea ce priveste modul de acțiune metodă a aromaterapiei – inhalarea.

Atunci când le inhalăm, există două căi prin care uleiurile esențiale ne influențează.

Una dintre căi este absorbția prin mucoasa sistemului respirator (mucoasa este membrana care căptușește organele cavitare și canalele ce se deschid la exterior – DEX 2009). Mucoasa este mai subțire și mai delicată decât pielea, asta traducându-se printr-o absorbție mult mai ușoară și mai rapidă. O față a acestei membrane acoperă cavitățile interne (gură, căile nazale, sinusurile, traheea, alveolele plaminilor, etc.), iar pe cealaltă față se găsesc milioane de vase capilare care preiau nutrienții pătrunși prin membrană. Mucoasa fiind subțire, iar vasele capilare într-un număr foarte mare, compușii din uleiurile esențiale ajung foarte repede în sânge atunci când sunt inhalați, iar apoi în tot corpul. Așadar, beneficiile sunt evidente: absorbție foarte rapidă și eficiență maximă în cazul congestiei și a infecțiilor aparatului respirator și nu numai.

Aromaterapia este despre simțul olfactiv, despre miros. Simțurile sunt cele care ne mențin sistemul nervos în legătură cu lumea exterioară, iar înțelegerea simțului mirosului a fost cea mai grea provocare pentru oamenii de știință. De aceea spun că cea de-a două cale prin care ne influențează inhalarea este și cea mai fascinantă: membrana olfactivă transmite informația la creier aproape instantaneu.

Când simțim un miros, de orice fel, un lucru foarte interesant și util este să ni-l imaginăm precum un bulgăre de zăpadă. Acest bulgăre este format din mulți fulgi de zăpadă de diferite dimensiuni. Fulgii sunt moleculele care formează mirosul respectiv și sunt inexistente pentru ochi, dar atât de evidente pentru nas.

Aerul este inhalat, moleculele aromatice pătrund adânc în cavitatea nazală și trec prin membrana olfactivă, care este formată din terminații nervoase specializate (receptori olfactivi), capabile să recunoască milioane de molecule, în funcție de dimensiuni. Receptorii olfactivi trimit apoi mesajul către creier, definind molecula sau aroma care a ajuns în nas.

Părțile din creier care primesc informația transmisă de membrana olfactivă sunt sistemul limbic („casa emoțiilor”- joacă un rol major în procesarea emoțiilor, comportament instinctiv, motivație, învățare și memorie) și cortexul cerebral (procesează afectivitatea, controlul impulsivității, raționamentul, memoria de lucru, funcțiile executive cum sunt organizarea și automonitorizarea).

Sistemul limbic este format și se referă la diferite părți din creier, precum și la conexiunile dintre acestea (un set de formațiuni precum corpul amigdalian, hipocampul, etc). Sistemul limbic este responsabil de răspunsurile noastre emoționale instinctive. De asemenea, joacă un rol extrem de important în memorie și învățare și nu poate fi controlat în mod conștient. Toate răspunsurile inconștiente, emoționale, pe care le poate evoca simțul mirosului sunt datorate sistemului limbic.

Pentru a înțelege adevărata putere a simțului mirosului și a emoțiilor pe care acesta le evocă, este interesant de menționat faptul că întreagă industrie a parfumurilor se bazează  pe reacțiile noastre instinctive la mirosuri. De asemenea, se investesc bani mulți în „parfumarea” magazinelor în așa fel încât clientul să experimenteze diferite stări și eventual să cumpere anumite produse. Nicio aromă nu este aleasă la întâmplare.

Prin intermediul sistemului limbic poate fi evocată memoria de lungă durată, acesta este motivul pentru care un anumit miros ne poate trimite direct în copilărie. Studii recente au demonstrat că unele uleiuri esențiale pot îmbunătăți memoria. Uleiul esențial de rozmarin a fost folosit cu succes pentru susținerea memoriei pacienților cu Alzheimer sau pentru îmbunătățirea performanțelor studenților.

Cortexul cerebral este cel care ne ajută să ducem la îndeplinire misiuni mai complicate și complexe, cum ar fi învățarea unei limbi. De asemenea, datorită lui avem capacitatea de a gândi, învăța, aminti sau crea. Aceasta este o altă dovadă a faptului că simțul olfactiv ne influențează puternic felul în care gândim, învățăm sau ne exprimăm.Singurul simț care produce informație senzorială capabilă să ajungă direct la cortexul cerebral este simțul olfactiv.

O comparație a Andreei Butje de la Aromahead Institute (USA) mi s-a părut foarte utilă pentru a înțelege funcțiile sistemului limbic și pe cele ale cortexului cerebral: „Cortexul ne abilitează să ne folosim mintea și corpul într-un mod specifc speciilor superioare, în timp ce sistemul limbic ne dă motivația și dorință de a o face.”

Tendința de a subestima aromaterapia nu își are locul într-un context în care vorbim despre știință, în primul rând. Este demonstrat faptul că uleiurile esențiale au un puternic efect asupra creierului, iar creierul este, cu siguranță, „turnul de control al vieților noastre”. Felul în care aromaterapia ne poate îmbunătăți viața este demn de prețuit și exploatat.

Cu drag de voi,

Ada

Resurse:

  • Andrea Butje, Aromahead Institute, www.aromahead.com
  • M.Moss, J. Cook, K. Wesnes, P. Duckett, „Aromas of rosemary and lavender essential oils differentially affect cognition and mood in healthy adults”,International Journal of Neuroscience 113 (2003), 15-38.
  • M.Moss and L. Oliver, „Plasma 1,8-cineole correlates with cognitive performance following exposure to rosemary essential oil aroma”,Therapeutic Advances in Psychopharmacology 2, 3, 2012, 103-113

Am mai spus-o și o voi repeta la nesfârșit, viața înseamnă echilibru. Tot despre echilibru vorbim și când vine vorba despre sănătatea noastră și orice ține de un stil de viață sănătos. Putem vorbi despre nenumărate tipuri de terapii complementare, remedii mai mult sau mai puțin eficiente, alimentație, felul în care gândim și percepem viața, totul se reduce la același echilibru. Trăiesc cu convingerea că nicio extremă nu este sănătoasă, putem să înclinăm într-o direcție mai mult decât în alta, dar în final toți tindem spre esență. Și esența este acolo, în noi.

Aromaterapia este exact despre asta. Despre cum să lăsăm natura să ne centreze, despre cum să ne trăim toate sentimentele, fie ele ușoare sau grele, despre cum să le îmbrățișăm și să le lăsăm să ne conducă pe drumul spre cea mai bună variantă a noastră. Aromaterapia este în primul rând despre partea emoțională și spirituală, abia apoi despre cea fizică. Asta înseamnă că uleiurile esențiale nu sunt pentru toată lumea. Scriam asta la un moment dat, înainte să aprofundez cu adevărat acest domeniu:

Uleiurile esențiale nu sunt pentru toată lumea. Sunt pentru cei dispuși să învețe, cei deschiși, cei care vor soluții naturale, cei care nu cred orbește în ce li se spune, ci cercetează, cei care au încredere în medici, dar au încredere și în propriile instincte, cei care prețuiesc o picătură din natură, cei care au încredere în corpul lor și în al copiilor lor. Sunt pentru oamenii conștienți, care trăiesc un prezent frumos și care își învață copiii să trăiască la fel. Aromaterapia este cea mai frumoasă descoperire pe care am făcut-o. Nu pentru că uleiurile esențiale ar fi miraculoase, ci pentru că au capacitatea de a mă susține în aproape orice luptă. Și nu, nu vreau să conving pe nimeni. Veți simți singuri dacă sunt pentru voi. Să fim sănătoși. Și împăcați. Restul sunt detalii.

E adevărat că atunci când scriam rândurile de mai sus eram concentrată pe efectele uleiurilor esențiale pe partea fizică, eram uimită de cât de bine susțin ele organismul. Mi-a luat ceva timp și conștientizare să înțeleg că ele acționează în primul rând pe plan emoțional. Să vă dau un exemplu: bergamota – un ulei absolut divin. Se știe clar despre bergamotă că este calmantă, relaxantă, extrem de eficientă în depresii. În același timp, ne susține în exteriorizarea emoțiilor reprimate. Atunci când o folosim pentru crampe abdominale, în primul rând ne va calma și relaxa, apoi va calma și durerile, având efect antispasmodic. Poate fi folosită și pentru probleme ale pielii, care foarte des pot fi exact corespondentul acelor emoții reprimate despre care scriam mai sus.

Pentru că nu vreau să subestimez în vreun fel miile de studii care s-au făcut pe uleiurile esențiale sau mai exact pe compușii chimici care se găsesc în uleiuri, să avem foarte clar în vedere faptul că dacă niște cercetători au demonstrat efectul anti-inflamator al mentolului, atunci este clar că uleiul esențial de mentă va avea efect anti-inflamator, indiferent care este fondul emoțional al persoanei care îl folosește. Chimia este foarte clară, studiile la fel. Ceea ce aș vrea să nu scăpați din vedere este faptul că uleiurile esențiale înseamnă o sinergie între mulți compuși. Iar această sinergie este foarte greu și de studiat, și de recreeat în laborator. Și nici efectele absolut minunate, pe toate planurile, după părerea mea, nu le vom obține cu alte medicamente sau remedii.

Și pentru că am pomenit despre medicamente, aș vrea să fie bine înțeles un aspect. Părerea mea este că medicina alopată, absolut fascinantă și indispensabilă, se poate asocia cu terapiile complementare. Eu personal, orice calitate aș avea, mereu voi îndruma omul spre medic, mereu îl voi încuraja să caute părerea unui specialist capabil să îi pună diagnosticul corect dacă e cazul. Niciodată nu voi susține că aromaterapia poate să facă ceea ce medicina alopată face. Medicina alopată salvează vieți, intervine în situații critice, urgențe, este indispensabilă, după cum spuneam. Și sunt extrem de recunoscătoare să trăiesc într-o perioadă în care medicina este atât de evoluată. Dar, pe de altă parte, nu pot fi de acord cu un medic care prescrie antibiotic unui copil cu „roșu în gât”. Fără analize. Mi se pare crunt să subestimăm în asemenea fel organismul unui copil care este perfect programat și poate să lupte. Recunosc, întotdeauna voi prefera uleiurile esențiale în locul medicamentelor cu o mulțime de contraindicații, dar asta nu înseamnă că refuz medicamentele atunci când e cazul.

Mi-aș dori să existe mai mulți medici care să abordeze problemele într-un mod holistic. Să-și dorească să trateze și cauza, nu doar simptomul. Și, din nou, ajungem la echilibru. Sunt medici care combină medicina alopată cu aromaterapia, homeopatia și multe alte terapii complementare. Și fac o treabă excelentă, având mereu atenția pe pacient ca persoană și nu doar pe problema specifică a acestuia. Și voi avea mereu convingerea că atunci când în noi există emoții reprimate, atunci când suferim pe plan emoțional, mai devreme sau mai târziu vom somatiza. Tot mai des se vorbește în literatura de specialitate despre efectele dezastruoase ale stresului, ale șocurilor și traumelor asupra sănătății. Aici cred eu că poate interveni aromaterapia. Ne susține pe plan emoțional, în același timp ajută și organismul și în acest fel putem să găsim echilibrul.

Poate ești în dubii, așa cum am fost și eu la un moment dat. Să le încerci sau nu? Te rog să o faci numai dacă ești deja sau vrei să fii receptiv. Receptiv la tot ce înseamnă aromaterapie. Asta înseamnă să vrei să înțelegi cu adevărat ce este un ulei esențial, cum acționează el, să accepți faptul că vorbim despre chimie pură, despre lucruri demonstrate. Încearcă-le doar dacă crezi că ai putea să renunți la scepticismul care ne caracterizează pe toți. Doar dacă, după ce simți primele efecte, pe orice plan, ești destul de sincer încât să spui că uleiurile esențiale sunt minunate! ❤️

Dacă te întrebi care este scopul meu, îți răspund acum: iubesc aromaterapia din tot sufletul meu, mă pasionează cum numai psihologia o mai poate face. Interesul meu este ca oamenii să folosească uleiuri esențiale pure, să fie educați, să înțeleagă, să fie conștienți de propriile alegeri, să cerceteze și să se documenteze, să treacă prin filtrul personal orice informație, să nu lase pe nimeni să îi convingă să bea uleiuri esențiale în apă. Atunci când uleiurile esențiale pure vor fi folosite de către oameni conștienți și educați, voi ști că ceva am făcut bine, iar aromaterapeutul din mine va avea o treabă mai ușoară. Și, bineînțeles, lumea va deveni un loc mai bun. 🙂

Cu drag de voi,
Ada